Partidele politice au picat la testul european

Partidele politice au avut la dispoziţie o lună de zile pentru a convinge electoratul de rolul trimişilor la Parlamentul European şi de necesitatea protejării intereselor lor la Bruxelles prin proprii candidaţi. Din păcate, cele 30 de zile de campanie au fost doar pigmentate ici colo cu probleme ce ţin de agenda europeană.

Politicienii nu s-au dezminţit, invadând mintea românilor cu false teme de campanie, în special cu tentă socială, aşa cum fuseseră obişnuiţi încă la scrutinele trecute, în timp ce PSD şi PNL s-au folosit de această perioadă pentru a-şi promova mai mult proprii candidaţi prezidenţiali, transformaţi în adevărate porta-voci al mesajului anti-Băsescu. Discursul european a fost subsumat acestui ţel, chiar dacă cei mai mulţi români nu au idee în continuare de ce şi pentru ce ar trebui să meargă la votul din 7 iunie sau ce pot face viitorii europarlamentari pentru ei.

Inflaţie de promisiuni sociale, tematicile europene, lipsă la apel

Ca şi la alegerile locale sau parlamentare şi în această campanie partidele politice au dat impresia că odată listaşii lor instalaţi în viitorul Parlament European, pentru români va curge lapte şi miere sub forma fondurilor europene şi a măsurilor sociale. Partidele aflate la putere, PSD şi PDL s-au folosit de acest prilej pentru a promova o serie de măsuri guvernamentale cu iz electoral: mărirea pensiei minime garantate, a salariilor unor bugetari, proiectul "Prima Casă" sau cse sociale pentru tineri.

Marile teme europene, precum securitatea alimentară, energie, extinderea UE, subvenţii şi fonduri structurale au cam lipsit din oferta şi din programul electoral al partidelor politice. Pe buzele tuturor candidaţilor şi liderilor de partid a fost inflaţie de cuvinte referitoare la şomaj, asigurarea locurilor de muncă, criză şi efctele sale supra nivelului de trai, măriri de salarii şi pensii, case pentru tineri şi alte categorii sociale mai puţin favorizate de soartă. Câte probleme sociale ridicate tot atâtea false teme europene de campanie.

Absenţa unui adevărat mesaj european este demonstrată cel mai bine de clipurile electorale difuzate de fiecare partid în parte în acestă campanie, un adevărat barometru al scopului pentru care au fost create şi a modului în care partidele gândesc încă în termenii anchilozaţiai "pâinii şi circului" oferit plebei cu drept de vot.

PSD a găsit puritate în politică

Cel mai prost îmbrăcat mesaj vine din partea PSD care opune conştiinţei colective a electoratului depre politicianul român murdar, corupt şi lipsit de scrupule, un spot electoral cu un copil îmbrăcat în alb pentru a marca o stare de inocenţă şi puritate care nu are nimic de-a face cu politica sau cu Parlamentul European. Cu Oda Bucuriei pe fundalul alb, o fetiţă cu trei trandafiri roşii în mână înaintează părând să încurajeze românul să meargă la vot în data de 7 iunie. Totul subsumat mesajului "Gândeşte-te pentru cine votezi! Alege viitorul!". Nu se menţionează nimic clar despre motivele pentru care electoratul ar trebui să meargă şi să susţină lista de candidaţi social-democraţi, doar ideea difuză a asigurării viitorului votantului şi a copiilor săi prin gestul de a merge la urne.

PDL: Un "La bine şi la greu", decredibilizat de Stolojan

Sub motto-ul "La bine şi la greu" democrat-liberalii încearcă să exploateze conceptul de familie pentru a induce ideea reprezentării marii familii a românilor la PE de către PDL. Trecuţi deja printr-o experienţă eşuată de colaborare guvernamentală cu PNL şi cu una actuală cu hopuri cu PSD, democrat-liberalii vor să creeze imaginea unui partid, de altfel singurul, care ar fi alături de români nu numai în momentele de prosperitate, ci şi în cele de criză econimică şi socială. Pe fondul unei case, o familie numeroasă se reuneşte în momentele de bucurie, dar dă dovadă de solidaritate şi în faţa evenimentelor mai puţin fericite cum ar fi inundaţiile. Cum nu au putut folosi imagine preşedintelui traian Băsescu ca o locomotivă electoralăp, democrat-liberalii au făcut o mişcare neinspirată, îmbrăcându-l pe capul lor de listă, Teodor Stolojan în haina strâmtă şi puţin credibilă a candidatului preocupat la culme de binele ţăranului român şi al valorilor tradiţionale rurale. Un om care a activat în structurile financiare, cunoscut pentru apetitul său de a face un pas înainte şi doi înapoi în momente cheie pentru partid, cum ar fi renunţarea sa la funcţia de premier, Stolojan nu pare cea mai bună alegere pentru susţinerea stindardului "La bine şi la greu" sau pentru a vorbi despre pământul strămoşesc de pe care acum românii pot să culeagă roade, prin absorbţia fondurilor europene pentru agricultură.

PNL atacă sloganul care l-a adus la putere

Utilizând principiul antitezei, liberalii vin cu strategia atacării promisiunilor sociale făcute de rivalii lor politici în timpul campaniei pentru parlamentare. "Vom mări salariile cu 50%, vom acorda 20.000 de euro fiecărui român care se întoarce în ţară sau vom acorda a 13-a pensie", pentru ca apoi să-i abandoneze de îndată ce au ajuns la putere. "Să trăiţi bine! Câte din aceste promisiuni s-au îndeplinit? Niciuna. Nu le mai asculta promisiunile! Arată-le că greşesc!", îndeamnă clipul PNL: Doar că mesajul "Să trăiţi bine", atât de condamnat în prezent, a fost susţinut de PNL cu entuziasm în timpul Alianţei D.A. şi a adus la putere în 2004 atât PD cât şi PNL, în timp ce actuala criză economică este decontată politic cu succes de către PSD şi PDL pe seama moştenirii lăsate de vechea guvernare Tăriceanu. Ca şi ceilalţi concurenţi politici, nici PNL nu excelează sau insistă în vreun fel pe vreo temă europeană în clipurile sale de campanie.

UDMR, ambasadorul Ardealului la Bruxelles

Cu un electorat greu de fisurat de către celalalte formaţiuni politice, UDMR a preferat să meargă pe o altă potecă decât cea socială pentru a ajunge la ţinta propusă: o cât mai bună reprezentare în PE printr-o mobilizare cât mai mare la vot a bazinului său electoral tradiţional. Nefiind tributar campaniei prezidenţiale, pe care a folosit-o în trecut pentru a-şi promova candidaţii pentru alte scrutine electorale, liderii Uniunii au ales să joace sub semnul solidarităţii cartea de ambasadori ai Ardealului, dar nu şi a României la Bruxelles. Matei Corvin, Laci Boloni, hocheiştii, munţii de basm ai Harghitei şi izvoarele de apă minerală, toate acesatea sunt prezentate ca valori definitorii al Ardealului pe care maghirii sunt "mândri" să le popularizeze în Europa şi în legislativul UE, sub sloganul "Votaţi lista solidarităţii! Votaţi lista UDMR!".

Discursul justiţiar, brand PRM, dar nu şi brand de PE

PRM, ultimul partid cu pretenţii la intrarea în legislativul european nu excelează cu nimic faţă de alte campanii electorale. Discursul justiţiar este ca la el acasă, în partidul resuscitat temporar de achiziţia omului de afaceri Gigi Becali pe lista sa de eurocandidaţi. Pe mai anticul şi de demult slogan "Jos mafia, Sus patria" şi "Fraţilor veniţi la vot să-i dăm mafiei peste bot" s-a reşapat actualul mesaj. CV Tudor şi Gigi Becali s-au pus sub stindardul prăfuit "Doi creştini şi patrioţi vor scăpa ţara de hoţi". Cum sloganul nu aduce nimic nou în conştiinţa electoratului, cei doi probabil speră ca ineditul tandemului lor, a doi politicieni care până mai ieri se certau şi îşi adresau injurii, să facă mai toată treabă în locul lor şi să-i instaleze comod în scaunele de eurodeputaţi.

Pentru cele câteva zeci de mii de euro pe care europarlamentarii român le vor primi lunar sub formă de indemnizaţii şi sume forfetare, prestaţia lor în timpul acestei campanii electorale lasă de dorit. Lipsa unui mesaj europen coerent, abundenţa de trimiteri la promisiuni sociale împletită cu demersul pentru Cotroceni ar putea manifestarea lipsei de apetit a românului pentru vot. Cu toate acestea, politicienii continuă să-şi invite alegătorii să meargă la urne pentru a nu face România de râs printr-o participare scăzută într-o Uniune Europeană care a primit-o cu braţele deschise.

Europenele,subordonate prezidenţialelor

În paralel, campania pentru alegrile europarlamentare nu pare a fi fost decât un antrenament pentru alegerile prezidenţiale, stare de lucruri încurajată atât de partidele politice, cât şi de presă care a dedicat spaţii largi promovării disputelor verbale dintre concurenţii pentru funcţia supremă în stat, ignorând problematica europeană mai puţin aducătoare de rating. Liderii partidelor politice cu vise de Cotroceni, dar şi preşedintele Traian Băsescu au primit spaţii largi în dauna candidaţilor la PE. Liberalul Crin Antonescu a putut fi văzut aproape zilnic tunând şi fulgerând la adresa incompetenţei actualului preşedinte, a guvernului Boc şi mai nou împotriva "pipiţelor" care vor să acceadă la Bruxelles, săgeată liberală nu prea subtilă lansată la adresa canidaturii independente a mezinei preşedintelui. Elena Băsescu. Omologul său social-democrat Mircea Geoană şi-a împărţit discursul lectoral între atacarea partenerilor de coaliţie democrat-liberali şi pe Traian Băsescu, grija socială de tip social-democrat pentru nevoile poporului şi băile de mulţime pe la diferite petreceri şi sărbători populare recomndate pentru păstrarea sănătăţii tenului său electoral. PDL, la rândul său, a fost şi el tributar problematicii prezidenţiale, fiind preocupat dacă Băsescu va candida sau nu la algeril din toamnă. Televiziunile au dedicat spaţii ample şi vizitelor lui Băsescu prin ţară: preşedintele tunde oaia, şeful statului face noi băi de mulţime, Băsescu îşi pune clopul şi bundiţa populară, se închină la sfintele moaşte de pe muntele Athos. Orice pas băsescian a fost amplu dezbătut şi înregimentat în strategia de campanie prezidenţială, chiar dacă românii ar trebui să aibă de-a face cu una pentru Bruxelles.

antena3.ro