Plângerea penală ca mijloc de luptă politică. Precedente ridicole

Plângerea penală făcută de Ludovic Orban împotriva Vioricăi Dăncilă nu este o premieră în politica românească, însă a existat un singur caz în care consecinţele unui asemenea act au fost majore, fiind vorba de suspendarea din funcţie din 2006 a lui Teodor Atanasiu, pe atunci ministru al Apărării. Şi atunci motivul scandalului a fost tot o chestiune de politică externă. Pe de altă parte, este prima dată când ministrul ţintit este chiar şeful Guvernului.

Plângerea penală împotriva lui Dăncilă poate fi socotită un demers prin care PNL încearcă să pună puterea în dificultate la nivelul imaginii, însă în cazul în care preşedintelui i se pare justificat demersul, consecinţele ar putea duce la o criză politică majoră. Practic, în condiţiile fixate de Constituţie, suspendarea premierului este un fleac din punct de vedere procedural. În articolul 109 al legii fundamentale se stipulează că urmărirea penală a miniştrilor în funcţie poate fi cerută de către Camerele Parlamentului şi de către şeful statului. „Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie”, mai prevede acelaşi articol. Traian Băsescu s-a prevalat de acest drept în 2006, atunci ţinta fiind Teodor Atanasiu, cu care avea o relaţie încordată după ce ministrul sprijinise ideea premierului Tăriceanu de a retrage trupele române din Irak. În iulie 2006, Atanasiu afirmase că a fost informat de către Direcţia de Informaţii Militare, printre alţii, că Adriana Săftoiu, pe atunci purtător de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale, că dă informaţii „pe surse” presei. Săftoiu s-a simţit lezată şi a depus plângere penală pentru abuz în serviciu împotriva persoanelor. În septembrie, Băsescu a autorizat urmărirea penală şi l-a suspendat pe Atanasiu. O lună mai târziu, Parchetul Militar a dispus neînceperea urmăririi penale, însă Băsescu a refuzat să-l repună în funcţie pe Atanasiu, devenind evident că preşedintele încerca să scape pe cale judiciară de un ministru incomod. Teodor Atanasiu a demisionat până la urmă. „Cel mai deştept cedează primul”, spunea, cu năduf, liberalul. Abia în 2016, Atanasiu a avut ocazia să se răzbune pe Săftoiu cu care, între timp, devenise coleg de partid. După retragerea din cursa pentru Primăria Capitalei a lui Ludovic Orban, liberalii bucureşteni îi propuseseră Adrianei Săftoiu să candideze, însă a intervenit conducerea centrală şi l-a impus pe Marian Munteanu. „Cel care i-a propus acestuia să intre în cursa pentru Primăria Capitalei a fost prim-vicepreşedintele PNL Teodor Atanasiu”, a spus Săftoiu. Beneficiarul înlăturării lui Atanasiu, Traian Băsescu, este acum rezervat când vine vorba de suspendarea primului-ministru. „Sică, ce-o fi în capul tău? Animat de gânduri de mărire bazată pe slugărnicie faţă de preşedintele Iohannis, Sică Mandolină a decis să facă o plângere penală premierului Viorica Vasilica Dăncilă - altă slugă incompetentă şi agramată - pentru înaltă trădare, urmare a vizitei Docilei în Israel. Oricât de mult m-aş strădui, nu reuşesc să apropii această vizită de ideea de înaltă trădare”, a scris Băsescu pe Facebook, referindu-se la plângerea făcută de Orban. Mai mult, liderul PMP îl acuză pe Orban că a creat „un dezastru diplomatic” acuzând premierul şi preşedintele partidului de guvernământ de trădare. „Sunt convins că nici DIICOT şi nici preşedintele Iohannis nu vor intra în acest joc imaginat de mintea rătăcită a bietului Sică Mandolină. Altfel, Preşedintele României are toată libertatea să ceară demisia Docilei de trei ori pe zi. Poate până la urmă „distinsa” va pricepe că are pălăria căzută pe ochi”, a conchis Băsescu.

Iniţiativa preşedintelui PNL i-a luat şi pe liberali prin surprindere, secretarul general Ilie Bolojan, precizând că Orban nu s-a consultat cu conducerea partidului şi a avertizat asupra riscului căderii în ridicol cu aceste gen de demersuri, dacă sunt lipsite de o motivaţie temeinică.

Jocul de-a plângerea penală s-a făcut şi în iunie 2017, atunci când Sorin Grindeanu a refuzat să demisioneze de la conducerea Guvernului, în pofida retragerii sprijinului politic al coaliţiei. Pentru a înlocui miniştrii fideli lui Dragnea, Grindeanu avea nevoie ca deciziile de numire a altor miniştri să fie contrasemnate de secretarul general al Guvernului, Mihai Busuioc, şi publicate în Monitorul Oficial. Busuioc a refuzat să o facă, astfel că Grindeanu a trebuit să se ducă personal la Monitorul Oficial să forţeze publicarea şi i-a făcut lui Busuioc plângere penală pentru abuz în serviciu, pe 16 iunie. Două zile mai târziu, şi vicepremierul Sevil Shhaideh menţiona că se gîndeşte la o plângere penală împotriva lui Grindeanu deoarece afirmaţiile acestuia legate de utilizarea în scop politic a PNDL 2 ar fi putut avea drept consecinţă blocarea fondurilor europene. Până la urmă nu s-a mai ajuns în postura ridicolă în care un premier îşi pârăşte propriul ministru la procurori sau în care un ministru face plângere şefului întrucât situaţia s-a rezolvat pe cale politică, prin demiterea guvernului Grindeanu în urma unei moţiuni de cenzură.