Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După ce Klaus Iohannis a emis decretele prin care a revocat din funcție miniștrii demisionari ai USR-PLUS, Guvernul Cîțu a devenit unul minoritar, care, peste 45 de zile, trebuie să se prezinte în fața Parlamentului. Premierul are la dispoziție mai bine de o lună pentru a evita trecerea unei moțiuni de cenzură, dar și să obțină victoria la Congresul din 25 septembrie, pentru șefia PNL. Iar planul ascuns al PNL este să readucă USR-PLUS la guvernare, printr-un troc politic – șefia ambelor Camere ale Parlamentului. Surse politice au devoalat acest plan, în cinci pași, care îl poate menține pe Florin Cîțu în funcția de premier, fără ca Guvernul să mai obțină vreun vot de încredere în Parlament. Planul vizează inclusiv decapitarea lui Ludovic Orban și a Ancăi Dragu de la conducerea Parlamentului. Moțiunea de cenzură inițiată de USR-PLUS și de AUR, va fi citită, astăzi, în Plen, urmând ca, săptămâna viitoare, să fie supusă dezbaterii și votului pentru dărâmarea Guvernului. Executivul a atacat, însă, Parlamentul cu sesizare la CCR, privind existența unui conflict juridic de natură constituțională. Sperând, astfel, că, până la o decizie a Curții, lucrurile să rămână blocate, chiar și dacă moțiunea ar ajunge la vot în plen. Ieri, PNL a adoptat două rezoluții, prin care orice membru care asigură cvorumul și votează moțiunea poate fi sancționat inclusiv cu excluderea din partid, dar și că liberalii exclud orice alianță cu PSD, chiar și una care ar însemna o susținere parlamentară a unui guvern minoritar PNL-UDMR. Iar liderul maghiarilor, Kelemen Hunor, aruncă bomba – ia în calcul alegerile anticipate, ca soluție de ieșire din criză.
Președintele a luat act de cererile de demisie formulate de miniștrii de la USR-PLUS și de vicepremierul Dan Barna, înregistrate la Cabinetul prim-ministrului și înaintate de Florin Cîțu, la Palatul Cotroceni. Klaus Iohannis a emis, ieri, decretele de revocare din funcție a miniștrilor demisionari și de vacantare a posturilor, precum și de numire, la propunerea prim-ministrului, a miniștrilor interimari pe aceste posturi.
Odată cu publicarea decretelor de revocare a miniștrilor USR-PLUS în Monitorul Oficial al României, se intră, de facto, în logica unui guvern minoritar, care și-a modificat compoziția politică, față de formula de guvernare existentă la momentul instalării acestui Executiv, prin votul de învestitură al Parlamentului. Guvernul Cîțu, format din două, în loc de trei partide, PNL și UDMR, are obligația de a propune noi miniștri plini pentru toate cele șase poziții lăsate libere de USR-PLUS, în termen de 45 de zile. Astfel, până pe data de 23 octombrie, premierul Florin Cîțu trebuie să se prezinte cu aceste propuneri în fața Plenului Reunit, pentru a obține un vot de încredere. Dacă nu-l obține, atunci Guvernul este considerat demis.
Termenul de 45 de zile pe care premierul îl are la dispoziție pentru a numi noi miniștri se suprapune, însă, cu două evenimente politice. Pe data de 25 septembrie, are loc Congresul PNL, iar, în data de 2 octombrie, are loc Congresul USR-PLUS. Iar planul pe care Florin Cîțu, în conivență cu președintele României, Klaus Iohannis, îl are pentru această perioadă vizează convingerea celor de la USR-PLUS să revină, într-o formulă sau alta, la Palatul Victoria.
Se pregătește o „ofertă de nerefuzat” pentru progresiști
Astfel, primul pas este blocarea moțiunii de cenzură, înregistrată la Parlament, de către USR-PLUS și AUR, prin orice mijloace. Mai exact, prin mijloace procedurale, astfel încât moțiunea să nu ajungă la vot, în plen. Pentru aceasta, PNL va ataca la Curtea Constituțională orice hotărâre a Parlamentului care va valida supunerea la vot a moțiunii de cenzură sau rezultatul votului, în cazul în care el va avea loc. Demersul are ca scop amânarea unui deznodământ până după data de 25 septembrie, când are loc congresul PNL, la care Florin Cîțu este deja considerat câștigător al cursei pentru funcția de președinte.
Pasul al doilea constă în crearea unei oferte „de nerefuzat” pentru USR-PLUS. Iar această ofertă este una mai veche, o înțelegere despre care ziarul nostru a scris, și anume șefia Camerei Deputaților. La momentul formării actualei coaliții de guvernare, s-a stabilit că premierul este de la PNL, USR-PLUS primește una dintre Camere, iar UDMR primește funcția de vicepremier. Ludovic Orban, în calitatea sa de președinte de partid, și-a negociat funcția de președinte al Camerei Deputaților pentru sine, însă acest post era vânat și de Dan Barna. Planul este ca, în intervalul 26 septembrie – 1 octombrie, după alegerea lui Florin Cîțu ca președinte la PNL, grupul parlamentar al liberalilor din Camera Deputaților să demareze procedurile de revocare din funcție a lui Ludovic Orban de la conducerea Parlamentului. Se mizează, aici, pe sprijinul PSD, al AUR, al unei părți din Grupul Minorităților Naționale și pe UDMR. Principiul este simplu, așa cum Orban a fost „uns” într-o singură noapte, poate fi dat jos tot într-o singură noapte. Asta, în cazul în care, odată cu pierderea alegerilor interne, Orban nu renunță singur la funcție, prin demisie.
Răgaz pentru consumarea congreselor
Pasul al treilea urmează să se consume după data de 2 octombrie, când se va afla câștigătorul cursei interne de la USR-PLUS, pentru șefia partidului. Florin Cîțu va propune celor de la USR-PLUS să preia conducerea Camerei Deputaților, cu condiția ca formațiunea progresistă să revină la guvernare. Aici, însă, fără parlamentarii care îi sunt loiali lui Orban, noua construcție nu ar avea însă majoritatea necesară. Este nevoie de voturi și de la Opoziția „oficială”. Această manevră l-ar putea avantaja pe Dan Barna, la congresul din 2 octombrie, însă pe liberalii lui Cîțu nu-i interesează neapărat cine va conduce formațiunea progresistă, ci ca USR-PLUS să accepte trocul.
Pasul al patrulea reprezintă ca PNL să renunțe la o rocadă cu USR-PLUS pentru șefia Senatului și să cedeze ambele Camere ale Parlamentului, numai pentru a menține Guvernul în funcțiune. Evident, condiția ar fi ca Anca Dragu, care îndeplinește, în prezent, funcția de președinte al Senatului, să fie înlocuită, având în vedere faptul că este considerată responsabilă, alături de Ludovic Orban, de faptul că a forțat introducerea moțiunii de cenzură pe ordinea de zi a Parlamentului, în ciuda faptului că ședințele Birourilor Permanente Reunite au fost boicotate sistematic.
Pasul cinci, vizat de planul liberalilor, este ca, până la 23 octombrie, când expiră cele 45 de zile, Florin Cîțu să aibă USR-PLUS în „buzunar”. Se va reface protocolul Coaliției, rămâne programul de guvernare exact așa cum a fost stabilit în decembrie 2020, propune miniștri de la USR-PLUS pe posturile părăsite de aceștia, și, astfel, se va ajunge ca, la prezentarea în fața Parlamentului, să se constate că, în fapt, Guvernul a păstrat compoziția politică de la momentul instalării.
Moțiunea de cenzură a intrat în linie dreaptă. PNL va folosi chichițe juridice și procedurale pentru a o bloca
Singurul impediment care ar putea da peste cap acest plan, distrugând șansele ca Florin Cîțu să rămână premier, chiar și după ce va fi fost ales președinte al PNL, este moțiunea de cenzură inițiată de USR-PLUS, împreună cu AUR. Dacă această moțiune ajunge să fie citită și, ulterior, votată, se va intra într-o altă logică, unde se vor utiliza toate chichițele juridice pentru tergiversarea verdictului.
De altfel, planul pare să meargă pe roate. Ieri, la sediul PNL a avut loc o întâlnire a conducerii, unde, la propunerea premierului, a fost adoptată o rezoluție cu două puncte. Primul punct vizează că membrii PNL „care fac demersuri sau participă la acțiuni împotriva propriului Guvern vor suporta consecințele care decurg din sancțiuni statutare, indiferent de funcția pe care o au”. Aici sunt vizați parlamentarii PNL apropiați lui Ludovic Orban și chiar Ludovic Orban însuși, iar sancțiunile pot merge până la excluderea din partid.
A doua rezoluție se referă la faptul că PNL nu va face alianță de guvernare cu PSD, nici pentru susținerea vreunui guvern de coaliție, nici pentru susținerea, de către social-democrați, a unui guvern minoritar PNL din Parlament.
Orban nu se lasă impresionat de amenințările lui Cîțu
Amenințările conducerii PNL nu l-au impresionat pe Ludovic Orban, astfel încât, ieri, acesta a declarat că, împreună cu Anca Dragu, președinte în funcție al Senatului, au convocat, pentru astăzi, la ora 10.00, o a cincea ședință a Birourilor Reunite Permanente, în care se dorește să fie din nou prezentată moțiunea de cenzură. Asta, deoarece, la ora 16.00, cei doi președinți ai Parlamentului au convocat o ședință a Plenului Reunit, unde se propune un singur punct pe ordinea de zi – citirea moțiunii de cenzură.
Ei bine, atât Ludovic Orban, cât și PNL au anunțat că nu vor participa la această ședință de plen. Președintele PNL și-a delegat atribuțiile către vicepreședintele Camerei Deputaților, de la USR, Cristina Prună. Iar PSD a luat o decizie mai mult decât bizară. Mai exact, senatorii și deputații PSD au fost încunoștințați de conducere că prezența la ședința de astăzi după-amiază este facultativă, rămânând la latitudinea fiecăruia dacă va participa sau nu. Chiar și în lipsa parlamentarilor PSD și PNL, eventual și a celor de la UDMR, ședința de plen se poate ține. Un singur punct este propus pentru ordinea de zi, anume citirea moțiunii de cenzură. Însă, ordinea de zi trebuie aprobată prin vot. Potrivit articolului 20 din Regulamentul ședințelor comune, ordinea de zi se aprobă prin votul majorității senatorilor și deputaților prezenți.
Planul a demarat pas cu pas. Primul act, sesizarea Curții Constituționale
Cu prezența celor 80 de parlamentari ai USR-PLUS și a celor 43 de senatori și deputați AUR, moțiunea de cenzură va fi citită în această după-amiază în Plenul reunit al Parlamentului. După care, conducerile celor două Camere urmează ca, în termen de trei zile, să convoace o nouă ședință de Plen reunit, unde, pe ordinea de zi, se vor afla dezbaterea și votul asupra moțiunii de cenzură.
De data aceasta, pentru ca ședința să poată fi ținută, este nevoie de cvorum. Iar ca moțiunea să treacă, este nevoie de voturile a 234 de parlamentari. USR-PLUS și AUR, inițiatorii moțiunii, au împreună 123 de senatori și deputați. PSD susține că va vota orice moțiune care ajunge la dezbateri în Plen.
Iar riposta lui Cîțu la aceste mișcări procedurale nu a întârziat să apară. Așa cum am arătat mai sus, planul dezvăluit de surse din interiorul partidului este respectat pas cu pas. Guvernul a sesizat, ieri, Curtea Constituțională a României, invocând un conflict juridic de natură constituțională între Executiv și Parlament, conflict care, în viziunea Palatului Victoria, constă în neconstituționalitatea deciziei celor doi șefi ai Camerei Deputaților și Senatului de a supune plenului citirea, dezbaterea și votul asupra unei moțiuni de cenzură care nu a fost depusă procedural. Anume, că Birourile Permanente Reunite nu au luat act de depunerea moțiunii, că moțiunea a fost însoțită de semnături neconforme și că nu au fost respectate prevederile regulamentelor parlamentare. În acest fel, chiar dacă moțiunea ar ajunge să fie supusă votului, rezultatul ei poate fi întârziat să își producă efectele până la o decizie a judecătorilor CCR și până la publicarea motivării acestei decizii în Monitorul Oficial al României. Echipa lui Cîțu speră, în acest sens, să câștige timp, cel puțin până după congresul PNL sau chiar după congresul USR.
UDMR rupe tăcerea și nu exclude alegerile anticipate
În tot acest amalgam de planuri ascunse, de război pe față, mai mult sau mai puțin forțat, presărat cu amenințări, șantaj și alte ingrediente de acest gen, cel de-al treilea membri al Coaliției de guvernare vine cu o afirmație șocantă. Pentru prima dată, liderul UDMR, Kelemen Hunor, vorbește despre declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. Reamintim că, în 2019 și 2020, când PNL, USR-PLUS și președintele României vorbeau despre alegeri anticipate, UDMR a fost rezervată, arătând că un astfel de demers este, dacă nu imposibil, foarte greu de înfăptuit.
Ei bine, ieri, Hunor a precizat că, în actuala criză politică, există trei soluții pentru a depăși impasul. Prima soluție ar fi un guvern minoritar PNL-UDMR. „Ar fi posibil, dar un astfel de guvern va avea puteri limitate și se va interveni din exterior, din Parlament, chiar din partea celor de la USR-PLUS”, a precizat Kelemen Hunor.
A doua soluție, care se pliază pe planul lui Florin Cîțu, ar fi refacerea actualei Coaliții de guvernare. Lucru ce pare imposibil în acest moment.
A treia variantă sunt alegerile anticipate, afirmă liderul UDMR. „La alegeri anticipate nu am ajuns în ultimii 30 de ani, dar asta nu înseamnă că nu se poate ajunge, atâta timp cât constituțional este posibil”, a conchis acesta. Varianta se pliază, însă, de această dată, pe anunțul făcut de PSD, care a precizat, prin liderii săi, că scopul social-democraților în acest moment sunt alegerile parlamentare anticipate.
