Politicienii, primiţi cu dificultate în elita naţională

Ordinul Naţional „Steaua României” ar trebui să adune, cel puţin teoretic, elita întregii societăţi româneşti din toate domeniile de activitate, acesta fiind cea mai importantă dovadă de preţuire din partea statului român pentru o personalitate anume. Din punct de vedere numeric, politicienii au o pondere destul de redusă, însă uneori selectarea lor pentru intrarea în acest ordin a arătat aceeaşi supărătoare meteahnă a clientelismului.

„Steaua României” a fost reinstituită ca cea mai mare decoraţie a statului în 1998 şi a fost împărţită în următoarele şase clase, în ordine descrescătoare a importanţei: Colan, Mare Cruce, Mare Ofiţer, Comandor, Ofiţer şi Cavaler. Colanul a fost acordat de către preşedintele României doar şefilor de stat străini, singurele excepţii fiind patriarhul Teoctist (distincţie acordată post-mortem în 2007) şi Mugur Isărescu (2010). Dintre cei 19 civili de cetăţeni română – ordinul având un anumit număr de locuri rezervat militarilor - care au primit ordinul în rang de Mare Cruce, singurul politician este Adrian Năstase, prim-ministru în perioada 2000-2004. Gradul de Mare Ofiţer a fost primit de 30 civili, însă politician a fost doar Costin Georgescu, deputat PNL, iar în perioada 1997-2000 director al SRI. Dintre cei 50 de Comandori, din mediul politic provin Mircea Geoană, Kelemen Hunor şi George Maior. De remarcat însă este faptul că Geoană a primit distincţia când era doar ambasador la Washington, George Maior ca şef al SRI, în 2013, când nu mai era membru de partid, iar Kelemen era doar secretar de stat la Cultură, nefiind parlamentar sau preşedinte al UDMR. Circa 150 de români au avut onoarea să devină Ofiţeri ai Ordinului „Steaua României”, însă doar 16 au avut legături cu mediul politic nefiind toţi însă politicieni „de profesie”. De exemplu, politologul Daniel Barbu a fost decorat în 2000, pe vremea când încă nu se înregimentase politic. Deşi deputat în mai multe legislaturi, Aurel Vainer a primit decoraţia pentru activitatea ca preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti. Mai uşor le-a fost politicienilor să acceadă la rangul inferior, de Cavaler, circa 70 din cei 500 ai Ordinului. Un caz rarisim s-a petrecut în 2002 când Adrian Năstase i-a propus preşedintelui Iliescu, iar acesta a aceptat, să-i decoreze toţi miniştrii, adică 24 de persoane. Cei care au scăpat nedecoraţi în 2002, au fost băgaţi în Ordin în 2004, încă alţi patru miniştri. Din fericire, episodul nu s-a mai repetat şi cu alte guverne, altfel ordinul ar fi fost până acum înţesat cu oameni care sunt departe de a fi demni de a intra în elita naţiei. Şi preşedinţii s-au folosit de dreptul de a acorda decoraţii pentru a-şi răsplăti colaboratorii, astfel că Steaua României este „decoraţia casei” pentru consilierii prezidenţiali. Emil Constantinescu şi-a decorat cu gradul de Ofiţer trei consilieri, iar Ion Iliescu a numit Cavaleri, în 2002, şase consilieri prezidenţiali. Traian Băsescu a decorat, în 2009, nouă consilieri, iar în 2014 alţi patru, plus Mihai Stănişoară în 2008. Trei dintre ei au fost înălţaţi apoi în rangul de Ofiţer: Iulian Fota, Anca Ilinoiu şi Sebastian Lăzăroiu.

Preşedintele României este, pe durata mandatului, şeful Ordinului şi deţinător de drept al Colanului Ordinului Steaua României. Singurul preşedinte care va rămâne în Ordin şi după încheierea mandatului este Klaus Iohannis, el fiind deja Cavaler din 2007, când Traian Băsescu l-a decorat pentru eforturile depuse ca primar în anul în care Sibiul a fost capitală culturală europeană.

Majoritari în Consiliu

Consiliul de Onoare este instanţa care judecă faptele membrilor săi care ar dezonora Ordinul în ansamablul său. Deşi minoritari în Ordin, politicienii au ajuns treptat să deţină majoritatea în Consiliul de Onoare. Astfel, în anul 2005, dintre cei şapte membri ai Consiliului de Onoare, niciunul nu era politician. Consiliul ales în 2008 îl includea doar pe Petre Roman, ca reprezentant al mediului politic. Din 2013 sunt patru: Costin Georgescu, Mircea Geoană, Gabriela Firea şi Ecaterina Andronescu.

Social-democraţii predomină

Deşi Ion Iliescu a fost singurul preşedinte dat de PSD, majoritatea politicienilor din ordin sunt sau au fost membri ai acestui partid. Explicaţia este dată de faptul că decorări în bloc, cum a fost cea a miniştrilor lui Năstase din 2002 şi prin faptul că Traian Băsescu şi-a privilegiat consilierii care, în majoritatea lor, nu proveneau din partidul prezidenţial. Alţii social-democraţi au fost decoraţi după ieşirea din partid, ca urmare a desemnării lor ca judecători la Curtea Constituţională: Ion Predescu, Petre Ninosu ş.a. Pe de altă parte, nu se poate vorbi de un partizanat strident al lui Iliescu în condiţiile în care nu s-a ferit să desemneze şi parlamentari ai opoziţiei: Alexandru Paleologu, Mircea Ionescu-Quintus (foto), ridicat apoi de la rangul de Cavaler la cel de Ofiţer de către Iohannis, Gheorghe Albu, Corneliu Ciontu, Corneliu Vadim Tudor ş.a. Remarcabil este faptul că toţi preşedinţii UDMR sunt membri ai Ordinului, însă Domokos Geza a fost decorat în 2000 şi pentru activitatea de scriitor, nu doar pentru cea politică. Trei politicieni au fost decoraţi post-mortem: fostul preşedinte al PNŢCD şi al Camerei Deputaţilor, Ion Diaconescu (2011), fostul deputat al minorităţii macedonene Liana Dumitrescu (2011) şi fostul premier Radu Vasile (2013). Singurul politician care a rămas fără decoraţie este europarlamentatul Tokes Laszlo, în urma declaraţiilor sale potrivit cărora Transilvania ar trebui să devină un protectorat al Ungariei. O propunere similară a fost făcută de către Consiliul de Onoare şi pentru Kelemen Hunor, însă preşedintele nu i-a dat curs.