POST-ALEGERI/Calendarul desemnării noului Guvern

Potrivit Constituţiei (articolul 63, alineatul 3), Parlamentul nou ales se va întruni, la convocarea preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri. Acest lucru nu poate însă să se întâmple mai târziu de data de 13 decembrie, pentru că atunci expiră mandatul de 4 ani al actualului Legislativ. Însă cum 13 cade într-o zi de sâmbătă, este foarte probabil ca aleşii uninominali să fie convocaţi pentru luni, 15 decembrie, preşedintele Traian Băsescu anunţând deja că va avea pe această temă consultări cu partidele parlamentare. Aceasta este o variantă, pentru că există şi o a doua prevăzută de Legea fundamentală: aceea că mandatul actualului Parlament poate fi prelungit până la întrunirea legală a noului Parlament, adică instalarea noilor aleşi în Casa Poporului să aibă loc mai târziu de 15 decembrie. Condiţia este că, în această perioadă de mandat prelungit, vechiul Legislativ nu poate revizui Constituţia şi nu poate adopta, modifica sau abroga legi organice.
Din momentul în care Parlamentul este convocat, aleşii au la dispoziţie câteva zile pentru a putea funcţiona. Regulamentele Senatului şi Camerei Deputaţilor prevăd astfel că, în prima şedinţă a fiecăreia dintre Camere, aleşii îşi vor alege comisiile de validare, urmând ca în a cincea zi de la constituirea acestora să se întrunească pentru a decide validarea sau invalidarea alegerii senatorilor şi, respectiv, a deputaţilor. Senatul va fi legal constituit, potrivit regulamentului, după validarea mandatelor şi depunerea jurământului a trei pătrimi din numărul total de senatori, iar Camera Deputaţilor, după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi. Urmează constituirea grupurilor parlamentare, alegerea preşedintelui fiecărei Camere, a Birourilor Permanente şi a comisiilor de specialitate. Şeful statului estima că aceste proceduri ar urma să fie încheiate relativ repede de către aleşi, astfel încât Parlamentul să poată deveni funcţional în jurul datei de 18-20 decembrie. Băsescu făcea acest calcul personal pornind de la ideea că alegerile vor fi validate de Biroul Electoral Central cam la 6 decembrie, dată de la care încep, în opinia sa, toate celelalte evenimente postelectorale.

NUMIREA PREMIERULUI
Şi acestea sunt legate de desemnarea persoanei care va ocupa funcţia de prim-ministru. Constituţia României prevede la articolul 103, alineatul 1, că preşedintele României va desemna candidatul pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Cum la alegerile de duminică nu există nici un partid care să fi câştigat 50% plus, din voturi, se aplică automat partea a doua a articolului constituţional: demararea de şeful statului a consultărilor cu partidele parlamentare în vederea nominalizării premierului.
Constituţia nu-i impune preşedintelui un termen până la care poate face consultările sau să desemneze prim-ministrul, însă există o astfel de prevedere în ceea ce priveşte votul de învestitură. Astfel, conform articolului 103, alineatul 2, cel desemnat pentru funcţia de premier are un termen de 10 zile de la momentul desemnării în care trebuie să ceară votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului, acesta fiind obţinut doar dacă este dat de majoritatea deputaţilor şi senatorilor. Dacă de două ori Guvernul nu primeşte votul majorităţii, se trece la aplicarea articolului 89: "După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură".
Acest lucru ar însemna alegeri anticipate, dar nu s-ar ajunge aici dacă ne-am lua după Băsescu, care aprecia că am putea avea noul Guvern până la sărbătorile de iarnă.