Premierul Boc împarte cu generozitate funcţii şi bani

Premierul Emil Boc s-a ţinut de cuvânt şi a continuat în week-end marea epurare politică declanşată după ieşirea PSD de la guvernare. El a demis 23 de subprefecţi din 15 judeţe, iar Elena Udrea a reamintit că urmează şefii deconcentratelor. Pentru a arăta că mai are şi alte preocupări, Boc a mai decis, în şedinţa de guvern dedicată decapitărilor din teritoriu, să mai dea nişte bani la Sănătate.


NOII SUBPREFECŢI SUNT SUSŢINUŢI DE PD-L
Premierul Emil Boc promitea vineri că până sâmbătă va schimba din funcţie toţi subprefecţii susţinuţi de PSD. Zis şi făcut. Sâmbătă, Guvernul s-a reunit într-o şedinţă extraordinară şi a decis să elibereze din funcţie 23 de subprefecţi din 15 judeţe şi să numească alţi 16 subprefecţi, dintre care trei din rândul inspectorilor guvernamentali. Astfel, au fost numiţi subprefecţi Păun Ioan Cătălin (în judeţul Bistriţa-Năsăud), Secrieru Paul (Botoşani), Benedek Kaplar Gabor (Braşov), Motolan Martin (Caraş-Severin), Petrideanu Călin (Cluj), Nistor Mircea (din postul de inspector guvernamental) şi Jîjîie Antonel (Dâmboviţa), Bárczi Gyózó István (Mureş, din postul de inspector guvernamental), Mungiu Dana Cristina şi Şendrea Vasile (Neamţ), Dan Alin Claudiu şi Mocan Firu Adrian (Satu-Mare), Pavel Daniela Paraschiva şi Macrea Rareş (Sibiu), Marossy Zoltán-Gheorghe (din postul de inspector guvernamental) şi Botez Codruţa Anca (Timiş).


UDREA VREA OAMENI LOIALI
Aflat la Buzău, ministrul Turismului, Elena Udrea, a declarat că, după demiterea prefecţilor propuşi în teritoriu de social-democraţi, urmează, în cel mai scurt timp posibil, înlocuirea directorilor instituţiilor deconcentrate, propuşi de către aceştia.

Udrea a declarat, într-o conferinţă de presă la Buzău, că aşa cum prefecţii trebuie să reprezinte un Guvern şi şefii instituţiilor deconcentrate trebuie să fie dintre cei care susţin programul de guvernare şi fac tot posibilul pentru a-l pune în practică, informează Mediafax. "În câteva zile, nu mai mult, aşa cum prefecţii trebuie să reprezinte Guvernul în teritoriu, la fel şi şefii de deconcentrate trebuie să fie dintre cei care susţin programul de guvernare, cred în el şi-l pot aplica. De aceea, foarte mulţi dintre directori vor fi schimbaţi cu cei care cred în programul de guvernare şi-l pot implementa. Trebuie să lucrezi cu oameni pe care te poţi baza.

Dacă în mod deosebit putem vorbi despre profesionişti care au continuitate pe funcţii şi sunt oameni fără sprijinul cărora nu ne putem desfăşura activitatea, sigur, nu e relevantă apartenenţa, dar ca principiu, e normal ca Guvernul să lucreze cu oameni în care are încredere şi care pot pune în practică programul de guvernare", a spus Udrea.


BANI PENTRU SĂNĂTATE
Cum în prima şedinţă de guvern de minoritar premierul a fost ocupat cu demiteri şi împărţirea funcţiilor disponibile, sâmbătă, într-o nouă şedinţă extraordinară, el s-a dedicat problemelor din sănătate, de parcă aceste probleme nu ar fi existat şi înainte. Şi coincidenţă, chiar după retragerea PSD de la guvernare, anunţarea candidaturii lui Băsescu la Preşedinţie şi înaintea grevei generale de astăzi la care s-a raliat şi personalul sanitar, Guvernul a găsit repede soluţii pentru problemele din sistemul sanitar, repartizând 2.800 milioane de lei credite de angajament pentru susţinerea activităţii din sănătate, pentru plata serviciilor medicale şi plata medicamentelor, banii urmând să fie operaţionali chiar de mâine.

Astfel, 2.000 de milioane de lei vor merge pentru asigurarea continuităţii în eliberarea de medicamente la farmacii şi în cadrul Programelor de Sănătate; 625 mi­lioane de lei vor viza banii pentru medicamente şi materiale din spitale şi decontarea sumelor aferente; 30 milioane de lei - pentru decontarea serviciilor medicale de ambulanţă; 55 milioane de lei - pentru decontarea serviciilor medicale efectuate de medicii de familie; 60 milioane de lei - pentru servicii medicale de hemodializă şi dializă peritonală; 30 milioane de lei pentru servicii medicale pentru specialităţi paraclinice. "Din suma de bani pe care o avem disponibilă - de 3,2 miliarde de lei, alţii decât cei 2.800 de milioane de lei - om putea achita drepturile salariale în unităţile sanitare cu paturi şi la serviciile de ambulanţă, precum toate cheltuielile legate cu medicamentele de la farmacii sau din cadrul programelor de sănătate", a afirmat Emil Boc.

El a informat că sumele de bani vor fi operaţionale începând de mâine şi că "se vor vedea consecinţele deciziei luate". "În aceste condiţii, considerăm că, prin utilizarea cre­ditelor de angajament, am rezolvat problema crizei din sănătate cu privire la plata serviciilor medicale, a medicamentelor de la farmacii, a programelor de sănătate şi a celorlalte servicii de ambulanţă pe care le aveam în criză în momentul de faţă", a mai spus Emil Boc.
CE PLANURI MAI ARE GUVERNUL
Coordonatorul campaniei prezidenţiale, vicele PD-L Gheorghe Flutur a declarat că la şedinţa Colegiului Director al PD-L de sâmbătă au fost prezenţi toţi preşedinţii de organizaţii judeţene, precum şi conducerea partidului, şi că s-a discutat despre noua situaţie creată, după ce PSD a ieşit din coaliţia de guvernare. În acest sens, Flutur a men­ţionat că premierul Boc i-a informat pe liderii democrat-liberali asupra calendarului guvernamental. "Ne referim la probleme le­gate de încălzire, probleme legate de sănătate, bani pentru me­dicamente, problema agriculturii, subvenţii pentru agricultură, pentru însămânţările de toamnă şi alte probleme urgente în domeniul executivului", a spus Flutur.


GHEORGHE DOBRE, AVANSAT SECRETAR GENERAL LA DEZVOLTARE
Fostul ministru al Transporturilor Gheorghe Dobre (PD-L), angajat în prezent la Ministerul Dezvoltării, a fost avansat din postul de secretar general adjunct în cel de secretar general în minister, prin decizie a premierului Emil Boc. Gheorghe Dobre ocupă postul de secretar general adjunct în Ministerul Dezvoltării din luna mai 2007, numit atunci de fostul premier Tăriceanu.

Dobre a condus Ministerul Transporturilor până în iunie 2006, când a fost înlocuit cu Radu Berceanu. Premierul Boc a mai dispus eli­berarea lui Darius Meşca din funcţia de preşe­dinte al Agenţiei Române pentru Investiţii Străine (ARIS). Darius Meşca, fost se­cretar de stat în Ministerul Economiei, a fost nu­mit la condu­ce­rea ARIS în luna martie. Şeful Guvernului a decis şi ca Gerard Jităreanu să fie eliberat din postul de preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică, iar Iuliu ­Cosmin Coman să fie retras din postul de secretar de stat la Mi­nisterul Fi­nan­ţelor.

O altă schimbare operată de Boc a fost Inspectoratul de stat pentru Construcţii. El l-a demis pe Constantin Balaban-Grăjdan din funcţia de inspector general şi de preşedinte al consiliului de conducere al instituţiei. Grăjdan a fost numit la conducerea Inspectoratului în luna martie.


ÎNŢELEGERI SECRETE LA BRAŞOV ÎNTRE NIŢĂ ŞI SCRIPCARU
Subprefectul pesedist Emil Niţă nu a fost schimbat din funcţie, surprinzător, deşi PSD a criticat la scenă deschisă epu­rarea politică la care sunt supuşi social-democraţii, în toată ţara. Negocierile secrete dintre Constantin Niţă, fostul mi­nistru al IMM-urilor, şi primarul Braşovului, George Scripcaru, au dat roade, la Braşov PSD rămânând practic la guver­nare.

Discuţiile dintre cei doi lideri de partid vizează, se pare, şi anumite direcţii deconcentrate, unde Niţă intenţionează să-şi păstreze anumiţi directori, în special la Finanţele Publice şi la Oficiul de Protecţie a Consumatorului, tratative care vor avea loc marţi seară. Trocul braşovean asigură posibilitatea primarului Braşovului de a-şi păstra anumiţi oameni în funcţii-cheie. Subprefectul pesedist Emil Niţă a devenit prefect pe vremea guvernului Tăriceanu, propus de liderul liberal Aristotel Căncescu, a fost susţinut în funcţia de subprefect de coaliţia PD-L-PSD şi este menţinut în continuare în aceeaşi funcţie de democrat-liberali. "Constantin Niţă este de acord, nu s-a opus, Doamne fereşte!, rămânerii mele în funcţie.
De altfel, această situaţie se regăseşte în toată ţara", ne asi­gură subprefectul pesedist. (Libiu Mateescu)

"NU NE-AM PROPUS SĂ SCOATEM ŢARA DIN CRIZĂ"
"Nici eu, nici Guvernul, nici Banca Naţională nu ne-am propus să scoatem ţara din criza economică, pentru că nu se poate acest lucru. Criza e globală şi România depinde de ceea ce se întâmplă la nivel global. Nu există nici o ţară care să se extragă singură din criză. Ţările ori ies toate, ori nu iese nici una. Chiar şi ţările care au o mai mică eroziune a PIB generată de criză au scădere, nimeni nu creşte", a declarat ieri preşedintele Traian Băsescu la Ludus. El estimează că în trimestrul al doilea al anului viitor vom trece la creştere economică pozitivă, dar că nu vom depăşi criza înaintea Germaniei, Spaniei, Marii Britanii sau a Franţei. "Până atunci, creşterea economică negativă se va reduce o dată cu trimestrul al patrulea al acestui an, iar în 2010 trimestrul al doilea trecem pe creştere pozitivă", a mai spus Băsescu. Potrivit şefului statului, Guvernul român şi-a propus să dezvolte politici de diminuare a efectelor crizei, cu doi piloni, şi anume menţinerea ratei de schimb leu-euro la un nivel rezonabil care să nu erodeze veniturile populaţiei foarte rapid, iar celor care fac export să le permită să-l facă la costuri rezonabile şi finanţarea deficitului bugetar, care este mare. (Raluca Creţ)