Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ambasadorul român în Israel, Edward Iosiper, susţine că declaraţia preşedintelui Băsescu privind vecinii Siriei, preluată de cotidianul israelian Haaretz, este "trunchiată şi scoasă din context". El este contrazis însă de site-ul Preşedinţiei.
La patru zile de la articolul publicat de istoricul Cellu Rozenberg în care acuza România de antisemitism ca urmare a declaraţiei lui Traian Băsescu, la întoarcerea din vizita din Siria, potrivit căreia această ţară se învecinează cu Palestina (stat care nu există), fără să numească Israelul, cotidianul israelian a publicat ieri un drept la replică al ambasadorului Iosiper în care acesta încearcă să repare greşeala şefului statului român. "În realitate, declaraţia (n.r. – a preşedintelui Băsescu) menţiona Israelul şi negocierile acestei ţări cu Siria", le-a scris diplomatul român jurnaliştilor de la Haaretz. Ambasadorul greşeşte însă, pentru că site-ul Administraţiei Prezidenţiale arată foarte clar că Traian Băsescu nu a enumerat Israelul între vecinii Siriei, acest lucru fiind criticat de autorul articolului. "V-aş aminti că Siria se învecinează cu Irakul, Siria se învecinează cu Libanul, Siria se învecinează cu Palestina şi, de asemenea, Siria are o relaţie de excepţie cu Iranul", a spus şeful statului, potrivit declaraţiei postate pe site-ului Preşedinţiei, şi doar ulterior acesta a precizat că unul dintre subiectele discuţiilor l-au constituit negocierile dintre Israel şi Siria.
INSISTENŢĂ DIPLOMATICĂ
Ambasadorul consideră însă că acuzaţia de antisemitism la adresa preşedintelui Băsescu şi a poporului român este "nefondată şi falsă". "Recenta profanare a unui cimitir evreiesc din Bucureşti este un incident foarte grav, care nu reflectă în nici un caz relaţiile dintre români şi comunitatea evreiască. Preşedintele, prim-ministrul şi ministrul Justiţiei şi-au exprimat indignarea şi au transmis solidaritatea lor cu comunitatea evreiască", a explicat diplomatul.
Declaraţie de presă a preşedintelui României, Traian Băsescu, la întoarcerea în ţară din vizita pe care a efectuat-o în Republica Arabă Siriană
(Aeroportul Internaţional Henri Coandă, 21 octombrie 2008)
„După cum ştiţi, am efectuat o vizită oficială de două zile în Siria, la invitaţia preşedintelui Siriei. Obiectivul principal al acestei vizite se înscrie în coordonatele de politică externă ale României, legate de refacerea legăturilor tradiţionale cu statele arabe.
V-aş reaminti că în perioada anterioară am făcut vizite de stat în Iordania, în Libia, în Qatar, în Kuwait, în Egipt şi vizita din Siria se înscrie în linia refacerii şi reconsolidării relaţiilor cu ţările arabe. Dăm atenţie acestei politici pentru că ea consolidează şi poziţia României în interiorul Uniunii Europene, în calitate de stat care are acces, are capacitatea de a dialoga şi de a construi relaţii cu statele arabe.
În acelaşi timp, din punct de vedere bilateral, este în interesul nostru - şi în interes politic, şi în interes economic - reluarea unor relaţii consolidate cu Siria. Din punct de vedere politic, Siria este una din ţările cele mai importante din Orientul Mijlociu, prin potenţialul pe care îl are, de a fi furnizor de stabilitate în regiune. V-aş aminti că Siria se învecinează cu Irakul, Siria se învecinează cu Libanul, Siria se învecinează cu Palestina. Şi, de asemenea, Siria are o relaţie de excepţie cu Iranul.
În această vizită, am avut întâlniri cu preşedintele Siriei, domnul Bashar al-Assad, am avut convorbiri cu primul ministru, cu preşedintele Parlamentului, cu reprezentanţii comunităţii de afaceri din Siria şi cu românii stabiliţi în Siria.
Un lucru deosebit de important a fost că am stabilit reluarea activităţii Comisiei mixte guvernamentale româno-siriene şi am stabilit ca lucrările acestei comisii să se desfăşoare la Bucureşti, în primul trimestru al anului viitor. În discuţiile pe care le-am avut - până la desfăşurarea Comisiei mixte, care, din partea siriană, va fi condusă de ministrul de finanţe - deci, până la data desfăşurării Comisiei mixte guvernamentale, va trebui să se lucreze la nivelul instituţiilor din cele două ţări, pentru definitivarea acordului privind readmisia cetăţenilor, a cetăţenilor proprii şi a cetăţenilor străini. Trebuie definitivat Acordul privind lupta împotriva criminalităţii şi a terorismului. De asemenea, alte două acorduri care vizează transporturile: Acordul privind transporturile rutiere şi Acordul-cadru privind transporturile navale vor trebui definitivate. În momentul de faţă, sunt deja parafate Acordul pentru evitarea dublei impuneri şi Acordul de garantare reciprocă a investiţiilor.
În afara tematicii bilaterale, au fost abordate şi subiecte de interes regional. S-a făcut un schimb de informaţii pe tema negocierilor dintre Siria şi Israel, negocieri mediate de Turcia, şi, cu această ocazie, toţi demnitarii au menţionat voinţa de a trece la stadiul negocierilor directe dintre Siria şi Israel pentru definitivarea problemelor contencioase legate de Înălţimile Golan şi pentru stabilizarea relaţiilor dintre cele două ţări.
De asemenea, a fost abordat dosarul nuclear iranian în discuţiile bilaterale, România manifestând un interes deosebit pentru că, începând de luna trecută, deţine pentru doi ani un post de vicepreşedinte al guvernatorilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, situaţie în care avem obligaţia să privim cu atenţie dosarul nuclear iranian. Am făcut împreună o analiză a situaţiei stabilităţii în Liban şi am constatat o îmbunătăţire consistentă a situaţiei din Liban.
Nu în ultimul rând, în discuţie a fost un subiect în continuarea discuţiilor pe care le-am avut cu preşedintele Mubarak. Vă este cunoscut, probabil, faptul că se apropie de finalizare proiectul conductei panarabe care aduce gaze din Egipt, trecând prin Siria în Turcia, şi unul din subiecte a fost, ca şi în discuţiile cu preşedintele Mubarak, în ce măsură există resurse de gaze care să poată aproviziona conducta Nabucco, parte din gazele necesar a fi transportate prin proiectul Nabucco, România fiind una din ţările care susţine că sursele de aprovizionare pentru Nabucco sunt zona Caspică, Azerbaidjan, Iran, Egipt.
În întâlnirea cu preşedintele sirian am abordat şi problema stabilizării Irakului, având în vedere că, adesea, efortul de stabilizare al forţelor multinaţionale este zădărnicit de grupurile de insurgenţi care acţionează pe teritoriul Irakului, Siria având o frontieră consistentă cu Irakul, fiind una din ţările care pot contribui la diminuarea accesului insurgenţilor pe teritoriul irakian. Din punctul nostru de vedere, subiectul prezintă interes şi prin prisma contribuţiei cu trupe pe care România o are în Irak.
În ceea ce priveşte cooperarea economică, atât la nivel politic, cât şi în întâlnirea cu reprezentanţii comunităţii de afaceri, s-a subliniat aportul important al României în dezvoltarea Siriei în perioada anilor ‘70 - ‘80, dar concluzia discuţiilor a fost că trebuie să îndreptăm eforturile pentru viitor, având în vedere că Siria este o ţară în plină dezvoltare. Siria se află după un număr mare de ani de creştere continuă a PIB cu 4 – 6 la sută. România, de asemenea, este o ţară care s-a dezvoltat consistent în ultimii opt ani. Deci există potenţial de cooperare, mai ales că România oferă o piaţă care este şi o piaţă a Uniunii Europene. Am constatat, cu prilejul discuţiilor pe care le-am avut, simpatia care există pentru români şi pentru România pe toate palierele. De altfel, faptul că ministrul de finanţe şi ministrul educaţiei din actualul guvern al Siriei sunt oameni care au făcut studiile în România, cinci secretari de stat ai guvernului sirian sunt, de asemenea, oameni care au făcut studiile în România arată nivelul de încredere de care se bucură cei care au făcut şcoala în România, dar şi aprecierea pregătirii lor profesionale. Prezenţa atâtor demnitari care au făcut şcoală în România la nivelul guvernului sirian este, de asemenea, o nişă de simpatie pe care România are obligaţia să o valorifice.
Vă mulţumesc!”
Departamentul de Comunicare Publică
21 Octombrie 2008
