x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Politică Președintele PSD vrea, prin lege, ca judecătorii CCR să nu fi fost membri de partid cu minimum 8 ani înaintea numirii

Președintele PSD vrea, prin lege, ca judecătorii CCR să nu fi fost membri de partid cu minimum 8 ani înaintea numirii

de Ion Alexandru    |    05 Oct 2021   •   07:00
Președintele PSD vrea, prin lege, ca judecătorii CCR să nu fi fost membri de partid cu minimum 8 ani înaintea numirii

Președintele PSD și deputatul social-democrat Simona Maya Teodoroiu, fost judecător CCR, au depus, la sfârșitul lunii trecute, la Parlament, un proiect de lege prin care doresc modificarea Legii privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, pentru a interzice ocuparea funcției de judecător constituțional de către o persoană carea are mai puțin de opt ani de când nu mai figurează ca membru într-un partid politic. Inițiativa este sprijinită și de un senator PSD și are loc în condițiile în care anul viitor expiră mandatele a trei dintre cei nouă judecători ai CCR, inclusiv al președintelui Valer Dorneanu. În prezent, un singur magistrat constituțional se află în situația de a fi fost membru al unui partid cu mai puțin de opt ani în urmă.

 

Proiectul de lege a fost înaintat la Camera Deputaților în data de 22 septembrie 2021 și se află în consultare publică până în 26 octombrie. Pe 27 septembrie, proiectul a fost înaintat la Biroul Permanent al Camerei Deputaților, iar Guvernul României trebuie să trimită punctul de vedere până în data de 20 octombrie. O zi mai târziu, Consiliul Legislativ are obligația să transmită avizul. 

Expunerea de motive, semnată de președintele PSD, Marcel Ciolacu, de Simona Maya Teodoroiu și de senatoarea Laura Mihaela Fulgeanu Moagher, arată că, potrivit Legii fundamentale, Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției. Curtea funcționează cu nouă judecători, din  care trei sunt numiți de Camera Deputaților, trei sunt numiți de Senat și trei, de președintele României. „Pentru îndeplinirea atribuțiilor de maximă importanță în stat cu care este îndrituită prin Constituție, CCR desfășoară o vastă activitate, dominată de exercitarea controlului de constituționalitate a legilor, fiind, astfel, unica jurisdicție constituțională a statului. Îndeplinirea dezideratului constituțional privind independența judecătorului CCR nu poate fi concepută în mod formal, printr-o demisie de ultimă clipă din calitatea de membru al unui partid politic a persoanei care urmează să ocupe această înaltă demnitate în stat, ci trebuie să fie una reală, efectivă, dispunând de o garanție legală, cuantificabilă în mod corespunzător, pentru o perioadă rezonabilă de timp”, se arată în documentul citat.

 

Motivație: „Adeziunea la un partid reprezintă convingeri ideologice”

 

Potrivit inițiatorilor, se estimează că, prin adeziunea la un partid politic sau la orice formațiune politică, o persoană „manifestă anumite interese, afinități convingeri ideologice, integrându-se în relații politice de durată, situație care nu este compatibilă cu cerința independenței și imparțialității sale ca judecător al CCR”. Ca urmare, în vederea asigurării unei independențe și imparțialității depline în exercitarea atribuțiilor sale, precum și în scopul consolidării încrederii publice în exercitarea mandatelor de judecători constituționali, persoana care candidează la funcția de judecător CCR trebuie „să nu fi fost membru al unui partid politic sau al unei formațiuni politice, indiferent de nivelul de reprezentare sau specificul activității funcției politice ocupate (local, național, european sau internațional), cu cel puțin opt ani înaintea numirii sale în funcția de judecător constituțional”.

În expunerea de motive se arată că această interdicție nu poate fi, în mod evident, sine die, „pentru că ar putea fi considerată o limitare fără fundament constituțional a dreptului persoanei de a ocupa funcția de judecător constituțional, în numele legii. Totodată, ea nu poate avea nici o durată excesiv de lungă, ci trebuie să ofere o garanție efectivă a independenței sale de viața politică, pentru o perioadă echivalentă, ca nivel de referință, cu durata a cel puțin două mandate de deputat, de senator sau de ales local”.

 

 

Judecătorul Marian Enache ar deveni incompatibil dacă legea ar fi modificată, conform acestui proiect

 

În forma actuală a Legii nr. 47/1992, privind organizarea și funcționarea CCR, judecătorii Curții sunt independenți în exercitarea atribuțiilor lor și sunt inamovibili pe durata mandatului. Aceștia nu pot fi trași la răspundere juridică pentru opiniile și pentru voturile exprimate la adoptarea soluțiilor. Judecătorii CCR trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă capacitate profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul superior. De asemenea, funcția de judecător CCR este compatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice în învățământul juridic superior.

Anul viitor, trei dintre cei nouă judecători ai Curții Constituționale își termină mandatele de nouă ani. Este vorba de însuși președintele Curții, Valer Dorneanu, numit, în anul 2013, la propunerea Camerei Deputaților, de judecătorul Mona Pivniceru, numită în 2013, la propunerea Senatului, și de judecătorul Daniel Morar, numit tot în 2013, la propunerea lui Traian Băsescu. Singurul dintre cei trei care a fost membru de partid, înainte de a deveni judecător CCR, este Valer Dorneanu. Însă acesta a ieșit din viața politică în anul 2008.

În prezent, un singur judecător CCR s-ar afla sub incidența formei legislative propuse de liderul PSD, Marcel Ciolacu. Este vorba despre Marian Enache, fost deputat UNPR, până în anul 2016. De asemenea, și magistratul Varga Attila a fost membru UDMR, dar până în anul 2012.

×