Preşedinţii de partid, parlamentari pe munca făcută de alţii

Sub pretextul sarcinilor politice care le incumbă, preşedinţii de partid care sunt şi parlamentari tratează procesul legislativ cu o oarecare lejeritate, fără să-şi mai bată capul cu sarcina pentru care au fost trimişi în forul legislativ, anume elaborarea legilor. De obicei, preferă doar să-şi pună semnătura de susţinere de iniţiatele legislative ale altor colegi, ca un fel de ştampilă că respectivul proiect beneficiază de acceptul conducerii de partid. Mai mult, preşedinţii Camerelor nu se spetesc muncind nici la conducerea şedinţelor de plen, preferând să-i lase pe unul dintre vicepreşedinţi.

Spre exemplu, semnătura lui Liviu Dragnea apare pe 24 de proiecte de lege, dintre care doar şase au devenit legi, celelate fiind încă în procesul legislativ. Proiectul de modificare a Legii vânătorii a fost respins, iar alte două sunt contestate la Curtea Constituţională: Codul Administrativ şi Legea de creare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. Din cele 24 de proiecte, numai două îl au autor direct pe preşedintele PSD. Primul este proiectul de Statut al Casei Regale, pe care l-a elaborat împreună cu preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu şi pe care ulterior l-au retras din parcursul legislativ. Al doilea este un proiect la care a fost coiniţiator cu Mihai Tudose, Marcel Ciolacu şi Liviu Pop privind stabilirea metodologiei de acordare a plăţilor în învăţământ decise de către instanţele judecătoreşti. În rest, semnătura sa a apărut, printre multe altele, pe proiecte elaborate de alţii. Printre ele, sunt 11 care au legătură cu agricultura, dezvoltarea rurală şi mediul montan. De exemplu, una vizează stabilirea unui Program de susţinere a crescătorilor de taurine din rasele Bălţata Românească, Brună şi Sura de Stepă. Dragnea a mai adresa două întrebări AEP care vizau neregularităţi în finanţarea campaniilor electorale din 2016 ale PNL şi USR. Dragnea nu s-a spetit nici la condus şedinţele Camerei Deputaţilor. Ultimele două au fost conduse pe 9 iulie şi 28 februarie. În rest, l-a lăsat pe vicepreşedintele Gabriel Vlase, fapt ce poate explică reticenţele arătate în legătură cu plecarea acestuia la SIE. Ca ilustrare, Vlase a avut 1890 de luări de cuvânt în 95 de şedinţe de plen, în timp ce Dragnea a avut doar 203 în 42 de şedinţe. Liderul USR, Dan Barna, nu şi-a bătut nici el capul prea mult cu scrierea legilor. Semnătura sa apare pe 65 de proiecte, dintre care doar în cazul a patru poate fi suspectat că a contribuit la elaborarea lor, în rest semnând ca susţinător alături de ceilalţi parlamentari USR. Dintre cele 65 de proiecte, trei au devenit legi. Printre proiectele la care a contribuit, fără a fi el singur autor, se numără unul privind creşterea numărului de membri în Comisia de control al SIE, unul pentru transferul unui teren de la „Apele Române” la Consiliul Local Sibiu. Nici la lucrările din plen nu a avut o activitate susţinută, ca lider de partid. Are la activ 53 de luări de cuvânt în 47 de şedinţe. Cel mai eficient este preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. Dintre cele 25 de proiecte legislative pe care le-a semnat, opt au devenit deja legi, ceea ce înseamnă aproape o treime. Însă autor direct, alături de Szabo Odon, este doar în cazul legii prin care se acordă finanţare de la bugetul de stat învăţământului particular în care se studiază teologie pastorală. În rest, a semnat pe legi asumate „in corpore” de către parlamentarii UDMR, precum proiectele de reducere a pragului de la care limba minorităţilor devine obligatorie în administraţie de la 20% la 10% şi a proiectului privind declararea zilei de 15 martie drept zi a comunităţii maghiare. În ce priveşte plenul, Kelemen a luat cuvântul doar de 10 ori în nouă şedinţe, şapte dintre ele fiind şedinţe de plen reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Tăriceanu, relaxat

Lider al ALDE şi preşedinte al Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu nu este văzut prea des la prezidiu preferând să-l lase să conducă plenul, cel mai adesea, pe Claudiu Manda (PSD). Semnătura lui Tăriceanu apare pe numai cinci iniţiative legislative dintre care una a devenit lege, cea a salarizării unitare. Statutul Casei Regale l-a retras din Parlament, iar Fondul Suveran de Investiţii este contestat la Curtea Constituţională. În schimb, a fost semnatar al moţiunii de cenzură, alături de Liviu Dragnea, îndreptate împotriva lui Sorin Grindeanu.

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, este singurul şef de partid important care nu-şi ia leafa de la Parlament, deoarece în 2016 nu a putut să candideze, din cauza dosarului penal pe care îl avea în legătură cu finanţarea campaniei la localale din acel an. În momentul de faţă, Orban este angajatul unei firme private.

Excepţia Tomac

Citește pe Antena3.ro

Ce locuri poți să vizitezi în Maramureș dacă mergi de Crăciun sau Revelion în 2024. Cele mai frumoase obiective turistice iarna

Preşedintele PMP, Eugen Tomac, îşi ia în serios atribuţiile de simplu parlamentar, însă fără prea mult spor. Aflându-se în opoziţie, doar şase dintre cele 74 de iniţiative legislative pe care le-a semnat au devenit, până acum, literă de lege. Dintre cele 74, în cazul a 11 a contribuit direct la elaborarea lor. Tomac stă bine şi la ceilalţi indicatori ai activităţii parlamentare. Are la activ 97 de lurăi de cuvânt în plen în cadrul a 71 de şedinţe, are 24 de declaraţii politice, iar numărul întrebărilor şi interpelărilor este de 106.