Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Alegerea primarilor într-un singur tur, aşa cum prevede deocamdată legea electorală, ridică în continuare mari semne de întrebare în privinţa legitimităţii edilului ales. În vară, ne vom confrunta, cel mai probabil, cu acelaşi scenariu din 2012. Primari aleşi în funcţie, deşi nu vor obţine nici măcar un sfert din voturile alegătorilor.
Acum patru ani, alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin a dus la situaţii la limita democraţiei. În marile oraşe ale ţării, au existat edili aleşi cu doar 20% din voturile cetăţenilor. Situaţie în care nici măcar nu se mai poate pune problema reprezentativităţii.Votul într-un singur tur avantajează din start primarii în funcţie şi marile partide. Jurnalul Naţional a analizat scenariul din 2012, cel care se va repeta, aproape sigur, şi la alegerile din luna iunie, dacă legislaţia electorală va rămâne neschimbată. La 23 de ani după ce au luptat pentru alegeri libere şi democraţie, timişorenii şi-au ales primarul cu doar 19% din voturile totale ale alegătorilor. În 2012, Nicolae Robu candida din partea USL şi câştiga oraşul de pe Bega cu doar 55 de mii de voturi dintr-un total de 290 de mii de timişoreni cu drept de vot. Motivul? Prezenţa la urne a fost dramatică: doar 39%! La Piatra Neamţ situaţia a fost aproape identică. Gheorghe Ştefan, candidatul PDL, a devenit primar cu doar 20% din voturi: a obţinut 20 de mii din cele 100 de mii de voturi ale nemţenilor. Pinalti îşi aşteaptă azi sentinţa în dosarul Microsoft. Acum patru ani, Iulian Bădescu le promitea ploieştenilor o pensie municipală de 200 de lei pe lună. “Republicanii” din Ploieşti l-au crezut şi l-au ales stăpân în oraşul lui Caragiale. Bădescu (24%) n-a obţinut atunci nici măcar un sfert din voturile alegătorilor. A devenit edil cu aproape 50 de mii de voturi dintr-un total de peste 200 de mii. Anul trecut, Bădescu a demisionat din funcţie după ce a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu şi luare de mită într-unul din dosarele DNA.
Primari cu dosare penale
În 2012, Emil Boc obţinea al treilea mandat ca primar al Clujului. Din cel de-al doilea bifase jumătate de an, demisionând la finalul anului 2008 după ce preşedintele de la acea vreme, Traian Băsescu, l-a numit premier. Acum patru ani, Boc devenea primar din partea PDL cu doar 54 de mii de voturi dintr-un total de 280 de mii clujeni cu drept de vot. La fel au stat lucrurile şi la Braşov, unde un alt PDL-ist, George Scripcaru, a câştigat primăria cu 55 de mii de voturi, nici măcar un sfert din cei 255 de mii de braşoveni care puteau vota. La începutul anului, Scripcaru a fost trimis în judecată de DNA, sub control judiciar, pentru luare de mită şi alte infracţiuni. La Galaţi, acelaşi scenariu: candidatul USL Marius Stan, fostul preşedinte al echipei Oţelul, a devenit primar cu 60 de mii de voturi din 267 de mii, adică mult sub un sfert din totalul alegătorilor. Aceeaşi poveste şi la Buzău, unde alt USL-ist, Constantin Boşcodeală, a obţinut al cincilea mandat cu 27 de mii de voturi, nici măcar un sfert dintre buzoienii cu drept de vot. Boşcodeală era primar din 1996 şi a fost condamnat la începutul lunii la trei ani de închisoare cu suspendare în dosarul privind finanţarea echipei Gloria Buzău cu bani de la bugetul local.
În Moldova a fost la fel
Citește pe Antena3.ro
La Bacău, liberalul Romeo Stavarache a fost ales cu 44 de mii de voturi, puţin peste un sfert din cei 165 de mii de alegători. În timpul mandatului, Stavarache a fost suspendat pentru mai bine de şapte luni, după ce a făcut două luni de arest preventiv şi cinci de arest la domiciliu într-un dosar de corupţie. Ales secretar general în noul PNL, Ilie Bolojan a câştigat primăria Oradea cu puţin peste o treime din voturi, fiind ales de 62 de mii de orădeni. La Arad, lucrurile au stat mult mai grav: doar 33 de mii de voturi dintr-un total de 156 de mii i-au fost necesare PDL-istului Gheorghe Falcă pentru a deveni primar. La Botoşani, Ovidiu Portariuc a preluat modelul fostului premier Victor Ponta. Dacă Ponta a promis un milion de locuri de muncă, Portariuc le-a fluturat botoşănenilor „doar” zece mii. Strategia i-a adus primăria pentru doar 21% din voturi, adică 22 de mii dintr-un total de 104 mii.
Dincolo era mai ieftin!
În 2012, principalul argument în renunţarea la turul al doilea l-a reprezentat criza economică. La acea vreme, PSD şi PDL mizau, chipurile, pe reducerea cheltuielilor. Doar că în iunie 2012, Guvernul a cheltuit o sută de milioane de lei pentru organizarea alegerilor într-un singur tur. În 2008, cu două tururi, Executivul a cheltuit doar 66 de milioane. Anul acesta, se estimează că pentru locale şi parlamentare se vor sparge peste 150 de milioane de euro.
În iunie 2012, Klaus Iohannis câştiga cel de-al patrulea mandat consecutiv de primar al Sibiului. Acum patru ani, candidatul Forumului Democrat al Germanilor din România obţinea 53.000 de voturi dintr-un total de 145.000 de sibieni cu drept de vot. Prezenţa la urne a fost de 48%. În decembrie 2014, după ce a devenit preşedinte, Iohannis şi-a anunţat demisia din funcţia de primar pe care a ocupat-o vreme de 14 ani.
Susţinut de USL, deşi a candidat ca independent, Sorin Oprescu a devenit primarul Capitalei cu doar 430.000 de voturi dintr-un total de 1.800.000 de bucureşteni cu drept de vot. Anul trecut, Oprescu a fost suspendat din funcţie după ce a fost arestat preventiv pentru luare de mită. La Sectorul 6, Rareş Mănescu obţinea în 2012 doar 22% din voturi, în timp ce Neculai Onţanu câştiga Sectorul 2 cu 66.000 de voturi din 320.000.
Acum patru ani, Lia Olguţa Vasilescu îl învingea pe fostul primar Antonie Solomon şi câştiga primăria Craiova cu 57.000 de voturi dintr-un total de 265.000. Prezenţa la vot a fost însă de numai 48% din totalul alegătorilor cu drept de vot.
În 2012, Andrei Chiliman obţinea 72.000 de voturi din 212.000 şi devenea primarul Sectorului 1. Cu 60.000 de voturi din 250.000, Marian Vanghelie câştiga la Sectorul 5, iar C.P. Piedone era ales la Sectorul 4 cu 100.000 de voturi din 277.000. Din cauza problemelor cu procurorii DNA, niciunul dintre cei trei nu va apuca să-şi mai termine mandatul, fiind suspendaţi din funcţie.
