ALEGERI LOCALE ● Antonie Solomon candidează pentru un nou mandat, sub un alt steag
Actualul edil-şef al Craiovei e decis să-şi înnoiască mandatul de
primar, deşi fîntîna cîntătoare, inaugurată cu mare fast primăvara
trecută, nu a reuşit să arunce apă şi în cartierul Brestei, unde
oamenii se spală cînd plouă, iar străzile arată ca după război.
ALEGERI LOCALE ● Antonie Solomon candidează pentru un nou mandat, sub un alt steag
Actualul edil-şef al Craiovei e decis să-şi înnoiască mandatul de primar, deşi fîntîna cîntătoare, inaugurată cu mare fast primăvara trecută, nu a reuşit să arunce apă şi în cartierul Brestei, unde oamenii se spală cînd plouă, iar străzile arată ca după război.
16 candidaţi au intrat în competiţia electorală pentru Primăria Craiova. Este vorba despre Antonie Solomon (PD-L), Ion Groza (PNL), Gheorghe Nedelescu (PSD), Constantin Băducă (PRM), Mihai Stancu (PC), Elena Şerbănoiu (PNG), Marius Nicola (Partidul Renaşterea României), Aurelia Loacă (Uniunea Populară Social-Creştină), Daniel Botea (PNŢCD), Marian Tudor (Partidul Alianţa Socialistă), Mihai Marcu (Partidul României Europene), Ion Chiriţă (Partidul Republican), Claudius Constandin (Partidul Socialist Român), Ştefăniţă Cosmin Copăcescu (Partidul Popular şi al Protecţiei Sociale), Lucian Mirescu (Partidul Verde), şi Emil Dumitrescu (Partidul Forţa Civică).
Antonie Solomon pare decis să îşi înnoiască mandatul de primar, el numărîndu-se printre favoriţi. La fel şi Gheorghe Nedelescu, observator al Ligii 1, care a trecut recent la PSD, după ce a fost exclus din partidul lui Corneliu Vadim Tudor. Nedelescu şi Solomon au fost prieteni vreme de 20 de ani. Cu sprijinul lui Solomon, Nedelescu a ajuns viceprimar în 2004. Relaţiile dintre ei s-au răcit însă în 2007, Nedelescu acuzînd că primarul l-a lăsat fără atribuţii. Următorul pe listă este liberalul Ion Groza, un afacerist prosper, care, deşi nu are şanse reale să ajungă primar, a declarat deja că îl va sprijini pe pesedistul Nedelescu, dacă măcar acesta va ajunge primar. Printre candidaţii se numără şi reprezentantul Partidului Conservator, Mihai Stancu, realizator al unei emisiuni de succes la postul local TV Oltenia.
INIŢIATIVĂ CONTROVERSATĂ. Noul centru, inaugurat în primăvara lui 2007, este cea mai importantă realizare din mandatul actualului primar al Craiovei. Proiectul a inclus construcţia cîtorva arteziene muzicale, ceea ce i-a adus lui Solomon porecla de "Primarul fîntînilor cîntătoare". Iniţiativa sa a fost foarte controversată, adversarii politici acuzîndu-l pe Solomon că, în loc să investeasă în infrastructură, se ocupă cu lucruri mai puţin urgente. Totuşi, noul centru a avut un mare succes la public: în seara inaugurală, aproape 100.000 de locuitori ai oraşului au ieşit să vadă minunea. În actualul mandat, Solomon a reziliat contractul prin care parcările oraşului erau cesionate unui afacerist arab, a mărit locurile de parcare din centrul oraşului, a creat scuaruri în majoritatea intersecţiilor importante. La mică distanţă de Craioviţa Nouă, cel mai popular cartier din municipiu, se află cartierul Brestei, locuit în bună parte de romi, care ar putea fi bifat la capitolul insuccese ale actualului primar. Cei din Brestei au veşnic probleme cu canalizarea, cartierul inundîndu-se practic la fiecare ploaie de vară. Străzile sînt în general neasfaltate, iar cele asfaltate sînt ciuruite ca după război. "Să vină şi pe la noi domnul primar, să vadă cum ne pătimim. L-au votat toţi ţiganii şi el n-a făcut nimic pentru ei. Noi n-avem apă să ne spălăm decît cînd plouă, iar el a făcut arteziene", zice, cu năduf, Smeralda Chiciu, locuitoare a cartierului.
CONTESTAT DE MITITELU. Unul dintre cei mai înverşunaţi contestatari ai activităţii lui Solomon este Adrian Mititelu, patronul Universităţii Craiova. Mititelu îl acuză pe Solomon că nu iubeşte echipa de fotbal, pentru că nu a acceptat ca municipalitatea să sponsorizeze clubul. Ba mai mult, direcţia de Taxe şi Impozite a Primăriei Craiova i-a calculat lui Mititelu un impozit retroactiv de ordinul zecilor de miliarde, pentru folosirea Stadionului Ion Oblemenco. În mai multe rînduri, Mititelu şi ziarul său, Ediţie Specială, au spus despre Solomon că face parte dintr-un grup interlop, interesat în special de tunuri imobiliare. În replică, primarul a spus că nu va ceda la şantajul lui Mititelu şi că Universitatea Craiova e o afacere privată, Consiliul Local neavînd posibilitatea de a se implica.
CUM A AJUNS SOLOMON PRIMAR. În 2004, campania electorală pentru Primăria Craiova a început cu un mare tămbălău: afaceristul Dinel Staicu, pe atunci patron al echipei de fotbal Universitatea Craiova, şi-a anunţat şi el candidatura, din partea Forţei Democrate a lui Petre Roman. Cu puţin timp înainte de campanie, Staicu a făcut o mutare-surpriză: el s-a retras din cursă, în favoarea lui Vasile Bulucea, primarul în funcţie al oraşului. Cel mai longeviv ministru de pe vremea regimului comunist – şapte ani la Transporturi, fost viceprimar al Capitalei în timpul Revoluţiei, Vasile Bulucea era primar al Craiovei încă din 1996 şi îşi reînnoise mandatul în 2000. Între timp, el trecuse de la PSM la PDSR, însă partidul condus de Adrian Năstase preferase să meargă pe mîna lui Antonie Solomon, viceprimar la acea dată, foarte bine cotat în sondaje. La primul tur, lui Antonie Solomon i-au lipsit 800 de voturi pentru a ieşi primar (48,8%). El a mers mai departe, în turul doi, cu democratul Marian Jean Marinescu (16,6%).
În turul al doilea, Craiova era cît pe ce să asiste la o mare surpriză. Mobilizaţi exemplar şi susţinuţi de liberali, democraţii au reuşit să recupereze handicapul de peste 30 de procente dintre Marinescu şi Solomon şi să transforme lupta într-una foarte strînsă. Totuşi, pesedistul Solomon a fost declarat cîştigător, cu 51,6 la sută dintre voturile valabil exprimate. La numai opt luni de la alegeri, relaţiile dintre Antonie Solomon şi PSD s-au stricat. În aprilie 2005, primarul Craiovei a demisionat din partid şi, după o scurtă perioadă de independenţă politică, s-a înscris la PD-L. El şi-a motivat decizia prin aceea că, fără sprijinul guvernului, e greu să obţii fonduri pentru oraş. Şi, într-adevăr, a obţinut un credit de circa 70 de milioane RON. Destinaţia banilor era însă una neregăsită printre promisiunile de campanie: reabilitarea centrului oraşului.
14 pentru Consiliul Judeţean
Pentru Consiliul Judeţean s-au înscris în competiţia electorală din acest an 14 candidaţi, printre care actualul preşedinte al CJ, Ion Prioteasa (PSD), Radu Berceanu (PD-L) şi chestorul Senatului, Mario Ovidiu Oprea (PNL). Alături de ei şi-au mai depus candidatura Dragoş Cotarcea (PC), Victor Odolbaşa (PNG), Gabriel Ionescu (PNŢCD), Claudiu Cucu (UPSC), Constantin Mitriţă (PRM), Dan Doruleţ Rotariu (Partidul Alianţa Socialistă), Ion Ştefan Simion (Partidul România Europeană), Constantin Dilly Şerbănoiu (PSD "Titel Petrescu"), Marius Nicola (Partidul Renaşterea României), Cornel Boiangiu (Forţa Civică) şi Doru Vladu (Partidul Verde). În iunie 2004, PSD a cîştigat la pas alegerile pentru Consiliul Judeţean Dolj, obţinînd 39% din voturi, faţă de 17% PD, 13,3% PNL, 7,7% PRM şi 5,7% PUR. PSD, PUR şi PRM au format o majoritate în CJ Dolj, împărţindu-şi funcţiile. Preşedinte a devenit Ion Prioteasa (PSD), vicepreşedinţi fiind aleşi Constantin Dascălu (PUR) şi Victor Odolbaşa (PRM). Rezultatele din judeţ au confirmat supremaţia PSD: 74 din cele 111 mandate de primar au ajuns la PSD, faţă de 14 la PD, 8 la PNL, cîte 4 la PUR, PRM şi PNŢCD. Încurcatele căi ale politicii fac însă ca azi aceiaşi oameni să reprezinte alte partide. Umanistul şi apoi conservatorul Dascălu a ajuns între timp la PD-L, Victor Odolbaşa a devenit preşedintele PNG, după ce a stat cîţiva ani pe la PSD, iar dintre cei 74 de primari ai PSD 15 au părăsit partidul după pierderea alegerilor generale din toamna lui 2004.Citește pe Antena3.ro