Pe ultima suta de metri a mandatului, parlamentarii romani isi fac lege pentru a-si garnisi propriile buzunare. Proiectul cu pricina se asorteaza prevederilor altor tari de pe continent, intrand astfel in corul european.
O singura stridenta apare in orchestra privilegiilor alesilor: saracia de la Bucuresti nu se potriveste cu prosperitatea de la Bruxelles.MIRELA IAMANDI
Jurist de seama al PSD, senatorul Ion Predescu s-a inhamat la acest proiect furnizandu-le pe gratis colegilor sai o lege sintetizata din toate reglementarile europene, care preia insa si o parte din opera deja aparuta pe piata a colegei sale, Smaranda Dobrescu. Statutul deputatilor si al senatorilor - aflat in aceste zile in atentia comisiilor juridice reunite ale Parlamentului care au "emanat " o subcomisie pentru gestionarea amendamentelor - vine cu doua inovatii care au starnit deja furia publica: suspendarea unor pedepse pentru parlamentari si pensia de serviciu. "Acestea pot fi dezbatute, amendate sau chiar eliminate", se apara autorul proiectului inca de la expunerea de motive.
Astfel, parlamentarii pot fi iertati pe perioada mandatului de la executarea, neinceputa inca, a unor pedepse sau pot fi scosi din anchetele penale in derulare. "Nu vorbim aici de crime, de fapte grave. Acestea au pedepse mai mari de patru ani - cat dureaza mandatul. Deci e o prostie sa se creada asta!", ne-a declarat Predescu, explicand ca masura ajuta la exercitarea mandatului, nu la salvarea impricinatului.
Legea combina, dupa o reteta specific romaneasca, privilegii si obligatii din normele europene. Astfel, pe lista restrictiilor apare faptul ca deputatii si senatorii nu pot face parte din consiliile de administratie ale firmelor de stat si private, ale regiilor si societatilor nationale, neputand fi nici comercianti persoane fizice, nici membri ai unor grupuri de interese economice si nici purtatori de mesaje publicitare pentru vreo companie.
Alesii romani uita de pensionari
Parlamentarii sunt tratati insa cu indulgenta cand vine vorba de munca. Ei nu trebuie sa vina zi de zi la serviciu, ci numai la inceputul si la sfarsitul sesiunilor legislative, cand se dezbat legi la care se pricep, la intrebari si interpelari, ori cand vin la Parlament presedintele tarii sau premierul. In plus, daca lipsesc nemotivat, ei nu sunt "executati" financiar pe loc, fiind invitati, cu o mangaiere pe crestet, sa dea explicatii in scris privind motivele chiulului.
Pensia de serviciu este premiera absoluta a acestei legi. Deputatii si senatorii (peste 62 de ani barbatii si 57 de ani femeile) care au prestat doua mandate la rand si au cotizat disciplinati vor primi o pensie de 80 % din salariul de parlamentar. Aceasta se plateste nelimitat in timp si se adauga salariului si pensiei pentru vechime in munca platite de alte case de pensii. O prevedere care ridica la maximum drepturile alesilor de pe intreg continentul. Ei au renuntat la al 13-lea salariu, dar au prevazut ajutorul de somaj, echivalentul lunar al unui salariu de parlamentar, care va fi acordat doar pe 10 luni, fata de 18 luni cat era prevazut in proiectul initial.
Asadar, parlamentarii damboviteni vor sa atinga rangul colegilor lor europeni, ignorand faptul ca peisajul de acasa nu seamana cu cel din "targul" occidental si ca 6 milioane de pensionari "normali " traiesc in Romania la limita de avarie.
Senatorii adauga noi drepturi
Senatorii au mai depus o serie de amendamente la proiectul de lege privind statutul parlamentarului. Acestea prevad acordarea diurnei de deplasare pentru parlamentarii care stau mai mult de 12 ore in circumscriptia unde sunt alesi si unde au si domiciliul, decontarea cheltuielilor de deplasare, indexarea indemnizatiei la inceputul fiecarui an al mandatului, cu un procent cel putin egal cu rata prognozata a inflatiei din anul respectiv, precum si eliminarea primelor sapte capitole, referitoare la natura si perioada mandatului parlamentar, imunitatea parlamentara, conflictul de interese, declararea averii, ierarhii parlamentare si exercitiul mandatului.
Cum este in Europa
Polonia: Trei salarii compensatorii Nici polonezii nu s-au lasat mai prejos in privinta "protectiei sociale" pentru parlamentarii care au ratat alegerile. Acestia primesc insa numai 3 salarii la finele mandatului. Asta dupa ce au suportat o serie de restrictii in timpul activitatii parlamentare dintre care cea mai importanta este aceea ca nu pot detine mai mult de 10% din actiunile unei societati comerciale. Al 13-lea salariu este insa bifat in fiecare an atat de parlamentarii polonezi, cat si de senatorii si deputatii romani, conform proiectului pesedist.
ANGLIA. Reprezentantii Camerei Comunelor incaseaza un salariu anual de aproximativ 65.000 euro. Ei beneficiaza si de pensie la incheierea activitatii, aceasta avand ca referinta suma de 64.000 euro, pe an. Pe langa salariu, parlamentarii din circumscriptiile aflate in afara Londrei mai primesc aproximativ 17.000 euro anual. Ei au gratuitate pe tren si avion in Marea Britanie si un transport aerian la Bruxelles pe an la business class plus diurna pe doua zile. Britanicii se bucura si de servicii telefonice si postale gratuite, iar copiii si sotiile lor primesc 25 de transporturi gratuite intre Londra si domiciliu. Cei care au ratat un nou mandat beneficiaza de o prima de integrare - intre 50% si 100% din salariul anual - care se livreaza la parasirea scaunului parlamentar.
FRANTA. Un deputat francez castiga aproximativ 2.500 de euro pe luna, dar mai primeste inca de doua ori pe atat pentru "cheltuieli facute in exercitarea mandatului". Transportul cu trenul este gratuit, iar deputatii din Paris au dreptul si la 40 de calatorii cu avionul anual. Alesii Frantei stau mai prost la masini, Adunarea Nationala neavand in dotare decat 20 de autoturisme; pentru restul necesitatilor se apeleaza la taxiuri. Cazarea si telefonul sunt gratuite, iar pensia lunara este de aproximativ 2.100 de euro. Ca si vecinii lor de peste Canal, deputatii francezi primesc sume de bani pentru "garantarea veniturilor" in cazul in care nu sunt realesi. Astfel, timp de o luna mai primesc indemnizatia de baza, ca si indemnizatiile de functie si de resedinta, iar mai apoi, timp de doi ani, beneficiaza de completari la venituri astfel incat sa nu le scada nivelul de trai anterior.
DANEMARCA. Parlamentarii danezi au o indemnizatie lunara de 4.026 de euro si un venit suplimentar neimpozabil pentru exercitarea mandatului. Cei care nu mai castiga un nou mandat in Foketing primesc in continuare salariu - intre 6 luni si un an, in functie de cat timp au petrecut ca parlamentari. Danezii au dreptul si la pensie dupa ce au pierdut mandatul daca au o vechime in munca - adica la Parlament - de cel putin un an. Pentru fiecare an implinit ei primesc cate 5% din cea mai mare pensie a unui functionar public asa incat abia dupa 20 de ani de activitate parlamentara obtin o pensie foarte ridicata.
GERMANIA. La Bundestag veniturile sunt destul de semnificative, salariul unui membru fiind de 20.000 de euro pe luna plus o suma forfetara de aproximativ 6.000 de euro. Parlamentarii germani nu au voie sa isi angajeze rudele la cabinete. In schimb, statul le plateste inclusiv primele de Craciun pentru angajati. Membrii Bundestagului au gratuitate pe toate mijloacele de transport si la utilizarea sistemelor informatice. Dupa opt ani de activitate parlamentara ei primesc o pensie reprezentand 35% din salariu. De abia dupa 9 ani de munca pensia va creste la 75% din remuneratia de deputat. Daca au ratat un mou mandat, germanii primesc o alocatie de marimea unui salariu pentru fiecare an de activitate parlamentara, timp de 18 luni.
Solicitare
PNL considera ca proiectul de statut al parlamentarului nu este prioritar, iar elaborarea acestuia trebuie facuta dupa analizarea documentelor similare din UE. Deputatul PNL Eugen Nicolaescu a declarat ieri ca ar fi necesara si o dezbatere publica asupra proiectului, inainte ca documentul sa intre in dezbaterea comisiilor.