Profesorii intră luni în grevă generală

Şcoala s-ar putea închide de săptămâna viitoare, la doar o lună şi jumătate de la primul clopoţel. Premierul Tăriceanu spune însă că nu-l sperie greva profesorilor şi în loc de bani în plus le-a propus acestora o întâlnire cu ministrul Educaţiei, Anton Anton.

Profesorii au anunţat că nu se mai întorc la catedră până când salariile lor nu vor fi majorate cu 50%, aşa cum prevede legea promulgată de preşedintele Traian Băsescu. Cu procentul de doar 9% de la 1 octombrie în buzunare, dascălii români trec de la catedră în stradă, aşteptând să se împlinească "iluziile" spulberate de premierul Tăriceanu.
La sugestia şefului Executivului, ministrul Educaţiei i-a invitat astăzi, de la ora 10:00, la minister, pe liderii federaţiilor sindicale din educaţie. Guvernanţii şi liderii profesorilor nu vorbesc însă aceeaşi limbă. "Este un dialog care mi se pare util în această perioadă", afirma ieri Tăriceanu, referindu-se la întâlnirea de astăzi de la Ministerul Educaţiei. El crede că problema dascălilor nu se poate rezolva prin grevă, ci prin dialog. Mai mult, primul-ministru îi acuză pe profesori că nu sunt foarte oneşti. "Sunt salariile, cu sporurile, spor de dirigenţie, ore suplimentare, câte şi mai câte de care nu vorbesc nimic", a declarat ieri Tăriceanu.   

DASCĂLII NU MAI BEGOCIAZĂ
În acelaşi timp, sindicaliştii îşi pun la punct calendarul protestelor pentru perioada imediat următoare şi spun că nu au de ce să ducă tratative pe o lege care a ajuns deja în Monitorul Oficial.
"Vom merge joi la întâlnirea cu ministrul Anton Anton numai dacă tema de discuţii este alta decât legea de majorare a salariilor. Nu avem ce discuta pe o lege aprobată de Parlament, sub nici o formă nu avem ce negocia. Pe altă temă putem discuta", a declarat ieri Gheorghe Izvoranu, preşedintele "Spiru Haret".
Şi preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Aurel Cornea, a precizat că va merge la întâlnirea de astăzi cu ministrul Educaţiei, dar nu va negocia nimic pe legea de majorare salarială, pentru că aceasta "trebuie respectată aşa cum a fost votată de Parlament".
Membrii Federaţiei Educaţiei Naţionale (FEN) au decis deja, în proporţie de 82,74%, că vor să facă grevă generală pe termen nelimitat pentru
a-şi recâştiga drepturile salariale pierdute în lupta politică dintre Executiv şi Preşedinţie. Consiliul Naţional Extraordinar al FEN se va întruni mâine, pentru a decide programul acţiunilor de protest, care vor avea loc corelat cu acţiunile celorlalte federaţii sindicale din învăţământ. Ultima grevă de amploare a salariaţilor din învăţământ a avut loc tot în noiembrie, în 2005.

Se mobilizează Sănătatea şi funcţionarii

Sindicaliştii CNSLR Frăţia din sistemul bugetar – sănătate, administraţie şi învăţământ – s-au întâlnit ieri în cadrul unui comitet de criză, pentru a decide care sunt acţiunile de protest următoare, susţinând în continuare solicitarea de majorare a salariilor cu 50%, în urma deciziei Guvenului de a amâna aplicarea legii de majorare a salariilor profesorilor. Preşedintele CNSLR Frăţia, Marius Petcu, a declarat la finalul comitetului de criză că toţi bugetarii confederaţiei vor organiza un program comun de proteste, urmând să intre toţi în grevă generală la 20 noiembrie. "Patru federaţii ale bugetarilor – Spiru Haret, Sanitas, Sed Lex, Columna – vor organiza un program de acţiuni succesive, pentru a pune o presiune graduală asupra Guvernului, astfel că, luni, profesorii de la Spiru Haret vor intra în grevă generală, Sanitas va organiza un miting în Capitală la 11 noiembrie, iar Sed Lex va intra în grevă generală la 13 noiembrie, urmând ca pe 20, dacă nu se întâmplă nimic, să intrăm cu toţii în grevă generală pe termen nelimitat", a precizat Petcu. Sindicaliştii spun că vor merge în Parlament pentru a susţine Legislativul să nu renunţe la decizia de majorare a salariilor profesorilor cu 50%.
În schimb, preşedintele BNS, Dumitru Costin, a declarat, pentru Mediafax, că în Biroul Executiv de astăzi va fi decis programul protestelor, precizând că nu susţine solicitările CNSLR Frăţia de majorare a salariilor tuturor bugetarilor cu 50%, pe care le consideră "aberante".
"Nu pot susţine aberaţii, iar aplicarea legii aşa cum a fost votată de Parlament este o aberaţie. La unii se poate aplica majorarea de 50%, la alţii nu, alţii trebuie să stea pe loc, pentru că o creştere cu 50% la toată lumea înseamnă o creştere cu 100%, iar când ai un buton politic în spate e simplu", a precizat Dumitru Costin.

Moţiunea de cenzură a fost depusă la Parlament şi va fi dezbătută la 10 noiembrie PD-L a depus ieri la Birourile Permanente ale Camerelor Parlamentului moţiunea de cenzură "Educaţia rămâne, Guvernul pleacă". Potrivit purtătorului de cuvânt al PD-L, Liviu Negoiţă, în acest document, democrat-liberalii cer demiterea Guvernului "pentru că încalcă în mod flagrant Constituţia". "Premierul Tăriceanu încearcă să învrăjbească cetăţenii împotriva profesorilor, spunând că mărirea salariilor acestei categorii a generat criza din România, în condiţiile în care nici un leu nu a fost încă plătit în plus la salariile celor din educaţie", a spus Negoiţă.
Moţiunea de cenzură a fost semnată de 132 de parlamentari (numărul necesar pentru depunere fiind de minimum 116 semnături). Alături de parlamentarii PD-L şi de cei ai PRM şi-au mai pus semnătura – moţiune senatorii PSD Traian Mândru şi Ionel Ciuclea, senatorul PC Rodica Stănoiu şi deputatul minorităţilor, Nicolae Păun. Moţiunea va fi citită în şedinţa comună de la 4 noiembrie, iar dezbaterile şi votul vor avea loc într-o altă şedinţă, la 10 noiembrie. Parlamentarii Alianţei PSD+PC nu sunt însă deloc interesaţi de această moţiune şi au anunţat că nu o vor vota. "În ceea ce priveşte moţiunea de cenzură depusă de PD-L, liderii Alianţei PSD+PC au precizat că parlamentarii celor două partide nu vor vota moţiunea democrat-liberalilor. Obligarea Guvernului să reintre în legalitate prin respingerea ordonanţei privind blocarea salariilor profesorilor trebuie să fie singura prioritate politică a Parlamentului. Această moţiune este doar o diversiune politică, iar PD-L îşi aranjează jocurile politice, nu rezolvă cu adevărat problemele oamenilor. Cu cinci săptămâni înainte de campanie electorală, o moţiune de cenzură este complet lipsită de utilitate politică. Un demers politic util ar fi ca PD-L să-şi cheme parlamentarii pentru a respinge blocarea creşterii salariilor profesorilor", se precizează într-un comunicat al Alianţei PSD+PC.
Potrivit liderului PSD, Mircea Geoană, Biroul Permanent al Senatului a hotărât ca ordonanţa care blochează măririle salariale să fie dezbătută "imediat după publicarea în Monitorul Oficial". El şi-a exprimat speranţa ca Bogdan Olteanu să nu frâneze dezbaterea acesteia în Camera Deputaţilor.

REACŢII
Premierul Tăriceanu consideră că moţiunea PD-L este doar un "demers politicianist"."Stau şi mă întreb care este utilitatea ei. Moţiunea de cenzură este un instrument parlamentar de care opoziţia poate să facă uz însă în cazul de faţă, scopul este unul politicianist, pentru că suntem exact cu o lună înaintea alegerilor şi moţiunea nu poate să rezolve nimic", a spus Tăriceanu. El a adăugat că PD-L nu face decât o politică "măruntă, de doi bani". Secretarul general al PRM, Gheorghe Funar, a spus că această moţiune este prima de după 1990 care are şanse să fie adoptată şi că până la 11 noiembrie România ar putea avea alt guvern.

• Dana Piciu

Şeful statului, contrazis de doi miniştri

Managerii de spitale din România au salarii între 4.500 şi 3.200 RON, inclusiv  indemnizaţiile de conducere, a precizat ieri ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, în replică la afirmaţiile preşedintelui Băsescu privind salariile foarte mari ale managerilor de spitale. "Ordonanţa 23, la care face referire Traian Băsescu, a fost adoptată de Guvern în ianuarie 2007, când PD se afla în Guvern. Salariile managerilor, ca şi ale celorlalţi angajaţi din domeniul sanitar, s-au majorat atunci cu aproximativ 21%", susţine ministrul Nicolăescu. La rândul său, ministrul Dezvoltării, Laszlo Borbely, a precizat ieri că salariile angajaţilor Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL) au crescut cu 39% în intervalul 2005-2008 şi că referirea la o majorare de 4,4 ori a salariilor, inclusă în materialul prezentat de preşedintele Traian Băsescu, este "o neatenţie" a autorilor. Borbely susţine că de fapt ordonanţa respectivă a condus la o majorare a salariilor cu doar 12%, astfel încât creşterea acestora, din 2005 până în prezent, este de 39%. "Am avut o discuţie ieri (marţi – n.r.) seară şi am spus la Preşedinţie că a fost o neatenţie din partea celor care au făcut acel material", a afirmat ministrul. (O.A.)