Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Liviu Dragnea a reuşit să dărâme Guvernul Sorin Grindeanu, însă n-ar fi răzbit în răfuiala taberelor pesediste fără sprijinul decisiv al minorităţilor naţionale. Moţiunea de cenzură împotriva premierului Grindeanu a fost adoptată de Parlament cu 241 de voturi „pentru” şi 10 „împotrivă”, iar jocul politic se mută acum la Cotroceni. Preşedintele Klaus Iohannis va începe de luni consultările pentru desemnarea unui nou premier şi a transmis că persoana nominalizată trebuie să respecte cel puţin un criteriu: să nu aibă dosare penale.
Doar 8 voturi au făcut diferenţa între agonie și extaz la votul care a tranșat definitiv răfuiala internă din PSD sub cupola Parlamentului. Tabăra grupată în jurul lui Liviu Dragnea a reușit să-și trântească propriul Guvern cu ajutorul voturilor exercitate „după propria conștiinţă” de către deputaţii minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară. Asta în condiţiile în care, așa cum au promis, parlamentarii PNL, USR, UDMR și PMP nu au votat moţiunea de cenzură. Liberalii și useriștii s-au aflat totuși în sală și „au supravegheat atent orice tentativă de fraudare a votului de către tabăra lui Dragnea”.
Ce urmează după negocieri
Odată dărâmat Cabinetul „Ponta-Grindeanu-Jianu”, scena politică va intra din nou în febra consultărilor dintre președinte și partidele parlamentare pentru formarea unui nou Guvern. Aflat astăzi și mâine la reuniunea PPE de la Bruxelles, Klaus Iohannis a convocat pentru luni prima rundă de consultări cu formaţiunile politice. Potrivit art. 85 din Constituţie, șeful statului „desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament”. În acest moment, rămâne de văzut dacă Iohannis va juca la rupere în negocierile cu liderii PSD-ALDE și va nominaliza o persoană din afara coaliţiei de guvernare sau va alege să meargă pe cartea prudenţei și va accepta premierul propus de Liviu Dragnea. Președintele a asigurat însă că nu va numi un prim-ministru cu dosare penale, menţionând că nu și-a schimbat în șase luni opiniile politice și este de părere că „numai o persoană integră” poate conduce Palatul Victoria. „Nu am absolut deloc de gând să fac rabat de la criteriile pe care, încă vă amintiți, din toamna anului trecut le tot enunț. România are nevoie de un Guvern stabil, are nevoie de un premier integru”, a transmis Iohannis după vizita la Berlin. Art. 103 din Constituţie prevede că desemnarea unui candidat pentru funcţia de prim-ministru se face de către președinte „în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”. Aritmetica actuală arată că PSD nu deţine singur majoritatea absolută, având nevoie de aliaţi pentru a-și impune supremaţia.
Suspendare sau anticipate
Dacă Iohannis nu va accepta premierul PSD-ALDE, coaliţia aflată la putere ar putea ajunge până la suspendarea sa și instalarea unui președinte interimar, în cazul cel mai extrem. Potrivit Constituţiei, președintele Senatului (C.P. Tăriceanu) sau cel al Camerei Deputaţilor (Liviu Dragnea) asigură interimatul funcţiei prezidenţiale în cazul suspendării. În cazul în care Klaus Iohannis va propune un premier neagreat de PSD, majoritatea parlamentară poate respinge de două ori propunerea „otrăvită” a Cotroceniului. Acest scenariu ar provoca însă dizolvarea Parlamentului și ar duce la alegeri anticipate, în toamna acestui an. Potrivit art. 89 din Constituţie, președintele „poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”. Dacă se va ajunge la un conflict deschis între Liviu Dragnea și Klaus Iohannis, varianta de compromis ar fi un cabinet de uniune naţională, scenariu vehiculat și înainte de alegerile din decembrie 2016. Această variantă este totuși puţin probabilă în condiţiile în care USR și PNL au respins categoric orice alianţă cu PSD.
Eu sunt absolut convins că preşedintele Iohannis va fi în continuare interesat de stabilitatea României şi sunt absolut convins că luni la consultări va accepta propunerea noastră. Nu luăm în calcul alegeri anticipate şi sunt absolut convins că nici preşedintele Iohannis nu ia în calcul acest scenariu. Liviu Dragnea, președinte PSD
Citește pe Antena3.ro
Variantele de premier și cum va arăta viitorul Guvern
Potrivit Constituției, „Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”. Liviu Dragnea a anunțat că în acest moment are nu mai puțin de patru variante pentru funcția de premier, însă numele celui propus la Palatul Victoria va fi ales în urma unui Comitet Executiv care va avea loc la finalul săptămânii. Surse politice susțin că Dragnea ar vrea să meargă pe mâna prim-viceguvernatorului BNR, Florin Georgescu, pentru funcția de premier. În cărți s-ar mai afla europarlamentarii Viorica Dăncilă şi Sorin Moisă sau liderul senatorilor PSD Mihai Fifor. O altă variantă vehiculată ar fi Simona Miculescu, fost ambasador al României la ONU, însă Dragnea a asigurat ieri că noul premier „va fi membru PSD”. Printre cei care vor face parte din viitorul Exectuiv se vor afla şi miniştri din Guvernul lui Sorin Grindeanu: Sevil Shhaideh, Carmen Dan, Lia Olguța Vasilescu, Mihai Tudose şi Rovana Plumb îşi vor păstra portofoliile, potrivit unor surse politice. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, şi-ar putea păstra şi el funcția. „Eu îl văd bine, arată bine şi profesional”, a comentat ieri Liviu Dragnea. Liderul PSD a ținut să precizeze că „sita în CEx va fi foarte deasă”. La rândul său, Sorin Grindeanu i-a dat un singur sfat viitorului prim-ministru: „Să nu creadă în prietenia cu Liviu Dragnea”.
