PSD+PC Şi PD-L împart 21 de posturi - Guvern mare pentru micul Boc

Viitorul Guvern va avea 18 ministere, un vicepremier şi un ministru pentru Relaţia cu Parlamentul. Faţă de structura actuală, apar trei ministere noi: al Economiei, al Tineretului şi Sportului şi al Turismului. Este însă aproape gata programul de guvernare potrivit căruia România se va umple de aut

Viitorul Guvern va avea 18 ministere, un vicepremier şi un ministru pentru Relaţia cu Parlamentul. Faţă de structura actuală, apar trei ministere noi: al Economiei, al Tineretului şi Sportului şi al Turismului. Este însă aproape gata programul de guvernare potrivit căruia România se va umple de autostrăzi până în 2012, salariul minim brut va ajunge 600 de lei, punctul de pensie va creşte, iar alocaţiile pentru copii se vor dubla.

PD-L şi PSD au reuşit ieri să stabilească structura Guvernului: premier, vicepremier, 18 ministere şi un mi­nistru delegat. Un Guvern mare pentru micul Boc, dar nu atât de mare pe cât şi-ar fi dorit. PD-L a intrat la negocierile de ieri cu 19 ministere şi fără miniştri delegaţi, în timp ce PSD a pus pe masă, pe lângă cele 19 portofolii complete, şi patru miniştri delegaţi. Bătălia cea mai cruntă se dă însă pe posturi, cel mai dorit minister, de ambele părţi, fiind cel al Transporturilor.

Mircea Geoană şi Emil Boc au anunţat ieri forma finală a structurii guvernamentale. Pe lângă premier şi vicepremier, Guvernul Boc va avea 18 ministere, în ordinea în care le-a anunţat premierul desemnat: Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Mediului, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Publice, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul IMM-urilor şi Mediului de afaceri, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerul Turismului, Ministerul Infrastructurii şi Transporturilor, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional. Postul de ministru delegat va fi cel pentru relaţia cu Parlamentul. În total, 21 de membri ai Cabinetului.

Din schema iniţială a dispărut Ministerul Afacerilor Europene, despre care se spunea că PD-L vrea să îl înfiinţeze pentru Anca Boagiu, urmând ca Afacerile Externe să fie dat PSD pentru Titus Corlăţean sau Cristian Diaconescu. Au mai dispărut şi funcţiile de miniştri delegaţi pentru Buget, Activitatea de cer­cetare şi Reformă administrativă. Guvernul Boc va fi în schimb mult mai consistent decât Cabinetul Tăriceanu. Structura convenită ieri are trei ministere în plus faţă de actualul Executiv, la cele 15 existente adăugându-se nou-înfiinţatele ministere ale Turismului, Tineretului şi Sportului, şi Economia, prin separarea de Finanţe. În plus, Boc va avea în subordine 20 de demnitari, cu patru mai mult decât Tăriceanu.

PSD TRAGE PRIMA CARTE. PROBABIL TRANSPORTURI
Împărţirea politică a portofoliilor va fi făcută după următorul algoritm: PSD alege primul minister, după care, prin rotaţie, fiecare din cele două partide optează pentru un pachet de alte două portofolii. Social-democraţii sunt interesaţi în primul rând de Transporturi, pe de o parte, pentru că e un minister cu buget substanţial şi acordă contracte publice prin care se rulează sume mari şi, pe de altă parte, pentru că ar putea să intre în "împărăţia" condusă ani la rând de Traian Băsescu. Numele cel mai vehiculat pentru acest portofoliu este cel al lui Liviu Dragnea, deşi există şi sceptici, care nu cred într-o astfel de nominalizare. Al doilea minister ar fi Internele, deşi pesediştii sunt conştienţi că democrat-libe­ralii ţin cu dinţii de acest post, care ar trebui să-i revină lui Vasile Blaga. Ieri, surse PD-L susţineau că Emil Boc a primit
mandatul de a merge la negocieri cu următoarele priorităţi: Transporturi, Interne, Finanţe şi Agricultură. Dacă de la început Finanţele era trecut în contul PD-L, Agricultura e revendicată cu tărie şi de PSD, în cărţi aflându-se Ilie Sârbu, nominalizat şi la funcţia de vicepremier. Soluţia ar fi ca Sârbu să fie vicepremier cu portofoliu ministerial. El are însă şi un "contracandidat", numele lui Dan Nica fiind în continuare vehiculat pentru poziţia numărul doi în Executiv.

O bătălie importantă s-ar putea da pe Ministerul Economiei, "fost", pentru câteva zile, al Energiei şi Industriilor. Cartea PSD ar fi Iulian Iancu, deşi gurile rele susţin că "nu ar mai fi în graţii". PD-L ar vrea şi el ministerul, pentru, eventual, Gheorghe Pogea. Pedeliştii vizează şi Ministerul Apărării, pentru Mihai Stănişoară, însă din curtea PSD a fost lansat numele lui Gabriel Oprea. Acesta nu confirmă însă că ar urma să intre în Guvern. Externele ar rămâne la PSD, dar nimeni nu susţine cu tărie variantele Cristian Diaconescu sau Titus Corlăţean. Primul, izolat în biroul din Kiseleff, de­par­te de negocieri, spunea ieri că habar nu are dacă va fi nominalizat, iar al doilea nu concepe să fie ministru în altă parte decât la Externe. Miză mare este şi la Me­diu. Opţiunea PD-L era Sulfina Barbu, în­să pesediştii joacă tare, constănţenii lui Mazăre ameninţându-l pe Geoană că-i vor face zile negre dacă nu obţine acest portofoliu pentru unul de-al lor. Educaţia pare să se ducă spre PD-L, pentru Daniel Funeriu, un om apropiat de Mircea Mi­clea şi venit pe filiera Cotroceni, iar Să­nă­ta­tea este dorită de PSD pentru conservatorul Irinel Popescu. IMM-urile ar putea fi adjudecate tot de PSD, pentru Constantin Niţă, care nu şi-a ascuns ieri interesul pentru a prelua funcţia de ministru.

În privinţa Justiţiei s-a convenit încă de duminică să fie atribuită unui "independent" agreat de ambele partide, dar se pare că numele va veni direct de la Cotroceni. Oficial, liderii PSD şi PD-L au anunţat că nu a fost făcută încă repartizarea portofoliilor pe partide şi că fiecare formaţiune îşi va desemna mâine, în structurile de conducere, persoanele care vor ocupa portofoliile ce-i revin.

Împărţirea funcţiilor la Senat

Împărţirea a continuat şi cu funcţiile din structura Senatului, şi anume Biroul Permanent şi comisii. Principiul care s-a aplicat a fost tot cel paritar, astfel că fiecare dintre cele două forţe politice a obţinut câte şase comisii, alte trei au fost primite de liberali şi una de către UDMR. La nivelul conducerii Senatului, s-a decis ca funcţia de preşedinte să revină PSD, aşa cum se ştia deja, ea urmând să fie ocupată cel mai probabil de Mircea Geoană. Cele patru funcţii de vicepreşedinte vor fi împărţite astfel: două vor reveni PD-L, una Alianţei PSD+PC, iar una PNL (deja Crin Antonescu a fost nominalizat pentru această funcţie).

De asemenea, cele patru funcţii de secretar vor fi împărţite între cele patru forţe politice reprezentate în Parlament, la fel ca şi cele patru funcţii de chestor. În ceea ce priveşte comisiile parlamentare, demo­crat-liberalii vor avea şase preşedinţi de comisii: Comisia pentru buget şi finanţe, Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului şi Comisia pentru Regulament.

Alianţa PSD+PC va deţine şefia următoarelor şase comisii: Comisia juridică, Comisia pentru agricultură, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru sănătate, Comisia pentru cultură şi Comisia pentru egalitate de şanse. PNL va avea preşedinţi la trei comisii permanente: Comisia economică, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru cercetarea abuzurilor, iar UDMR a obţinut Comisia pentru Drepturile Omului.

CRITICI DE LA SOCIETATEA CIVILĂ
Liderii mai multor organizaţii nonguvernamentale critică, într-un document comun, intenţia PSD şi PD-L de a promova principiul politic monocolor în împărţirea funcţiilor atât la nivel central, cât şi local. În documentul intitulat "Apel pentru depolitizarea administraţiei publice şi întărirea statului de drept", reprezentanţii celor opt organizaţii – ONG-uri şi sindicate – constată intenţia partidelor politice angajate în negocierile pentru formarea majorităţii guvernamentale de a promova, atât la nivel ministerial, cât şi la cel judeţean, "principiul în baza căruia se asigură aşa-zisa coerenţă politică" prin trecerea sub autoritate politică monocoloră a funcţiilor publice. "Astfel, toate poziţiile publice de autoritate, fie la nivel ministerial, fie judeţean, urmează a se afla sub conducerea partidului care deţine portofoliul ministerial sau preşedinţia consiliului judeţean. În acest context, remarcăm şi faptul că preocuparea pentru combaterea corupţiei nu apare ca prioritate în textul Parteneriatului pentru România", scriu reprezentanţii organizaţiilor semnatare. În aceste condiţii, aceştia solicită "imperativ" actorilor politici şi instituţionali implicaţi să renunţe la aceste proceduri care, în opinia lor, "riscă să accentueze corupţia şi să deterioreze grav funcţionarea statului, prin posibila reducere a transparenţei şi a pârghiilor de control al actului decizional". Documentul este asumat de Asociaţia Pro Democraţia, ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei, Blocul Naţional Sindical, Confederaţia "Cartel Alfa", Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie, Freedom House Romania şi Grupul pentru Dialog Social. (Aniela Nine)

Promite cel mai performant Guvern

Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat ieri, la finalul ne­go­ci­e­rilor dintre PSD şi PD-L pe marginea structurii noului gu­vern, că de acum sunt întrunite condiţiile pentru ca Guvernul PD-L-PSD să fie investit de Parlament la 22 decembrie. Geoană a spus că intenţia celor două partide este să trimită vineri Parlamentului lista propunerilor de miniştri ai Cabinetului PD-L-PSD, astfel încât aceştia să fie audiaţi la finalul săp­tă­mânii de comisiile de specialitate, iar votul de învestitură să aibă loc la 22 decembrie. "Comisiile parlamentare au fost deja avertizate să rămână în dis­pozitiv şi în week-end, pentru ca sâmbătă şi duminică candidaţii de miniştri să poată fi au­di­aţi", a afirmat Geoană. Premi­e­rul desemnat, Emil Boc, nu a spus dacă va accepta în guvern tehnocraţi, dar a afirmat: "Va fi cel mai performant guvern de după 1989".

Tot ieri, decretele semnate de preşedintele Băsescu pri­vind revocarea desem­nă­rii lui Theodor Stolojan drept candidat la funcţia de premier şi nominalizarea, în locul acestuia, a lui Emil Boc au fost publicate în Monitorul Oficial. Noul Guvern se va prezenta în Parlament pentru votul de învestitură luni, 22 decembrie. Potrivit articolului 103, alineatul 3 din Constituţie, programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Aceasta înseamnă că noul Guvern ar trebui să fie votat de jumătate plus unu din numărul total de 471 de senatori şi deputaţi, adică de 236, pentru a se putea instala la Palatul Victoria.

Speculaţii şi scenarii în presa internaţională

Motivele care au determinat retragerea-surpriză a lui Theodor Stolojan şi desemnarea lui Emil Boc drept viitor premier au dat naştere la speculaţii şi scenarii în presa internaţională, pe fondul temerilor privind creşterea instabilităţii politice şi al crizei economice.

IRISH TIMES
Decizia lui Stolojan i-a uimit pe români şi pune sub semnul îndoielii acordul încheiat în ajun de PD-L şi PSD pentru forma­rea unui Guvern de coaliţie, într-un moment în care pro­ble­mele politice sunt tot mai mari. Însă Boc, un avocat care a studiat în SUA, Marea Britanie şi Belgia, a insistat că acordul nu va fi periclitat. Boc, deşi competent, ar putea să nu fie dispus să implementeze disciplina fiscală de care România are nevoie. Determinarea lui Stolojan de a introduce măsuri de austeritate şi teama preşedintelui Băsescu că acestea i-ar afecta candidatura la prezidenţiale l-ar fi determinat pe premierul desemnat să se retragă, cu aprobarea şefului statului.

AGENŢIA DPA
Este un mister motivul pentru care Stolojan s-a retras subit. Mulţi analişti au speculat că Băsescu, cunoscut pentru stilul brusc, a făcut presiuni pentru a-şi putea exercita voinţa asupra Guvernului prin intermediul lui Boc.

HURRIET
Ziarul turc arată că România a intrat într-o nouă criză politică, după incertitudinea generată de rezultatul alegerilor.

AGENŢIA REUTERS
Desemnarea lui Boc drept prim-ministru alimentează temerile referitoare la tensiuni politice şi instabilitate. Boc are sarcina dificilă de a depăşi divergenţele între partidul său şi partenerii de stânga, precum şi de a reduce cheltuielile pentru a face faţă crizei financiare globale şi a continua lupta împotriva corupţiei. Deşi nu are expertiza lui Stolojan, Boc are calităţi manageriale şi influenţă, ceea ce îl va ajuta să impună politici mai dure. "Întrebarea principală este cât de repede noul Guvern va dezvolta o strategie credibilă anticriză", a declarat un diplomat occidental la Bucureşti. Economiştii avertizează că noul Guvern trebuie să acţioneze rapid. Orice parteneriat între PD-L şi PSD va fi măcinat de conflicte şi ar putea afecta şansele de a evita criza financiară, existând totodată riscul de a slăbi lupta împotriva corupţiei.

VREMIA NOVOSTEI
Cotidianul rus scrie că retragerea lui Stolojan a fost dictată de lipsa unui acord privind candidaturile pentru funcţiile de miniştri. Analistul politic Cristian Panatzi a declarat: "Parcă am fi într-un film de Hitchcock! România rămâne o ţară imprevi­zibilă. Într-un moment de profundă criză economică, elita politică românească demonstrează o totală lipsă de maturitate". În opinia lui, "seria de surprize ar putea continua".

EL PAIS
Referindu-se la Parteneriatul pentru România încheiat de PD-L şi PSD, ziarul spaniol arată că acesta a fost calificat drept "uniune contra naturii". În România s-au blocat investiţiile străine, se închid fabrici şi se reduc creditele bancare. Viitoarea coaliţie se va confrunta şi cu grava problemă a absorbţiei fondurilor europene. O altă problemă este corupţia, care aproape că nu se pedepseşte în România. (Mihaela Mătăchiţă)