x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

PSD+PC Şi PD-L împart 21 de posturi - Guvern mare pentru micul Boc

0
Autor: Monica Iordache Apostol Lavinia Dimancea 17 Dec 2008 - 00:00
 PSD+PC Şi PD-L împart 21 de posturi - Guvern mare pentru micul Boc

Viitorul Guvern va avea 18 ministere, un vicepremier şi un ministru pentru Relaţia cu Parlamentul. Faţă de structura actuală, apar trei ministere noi: al Economiei, al Tineretului şi Sportului şi al Turismului. Este însă aproape gata programul de guvernare potrivit căruia România se va umple de aut



Viitorul Guvern va avea 18 ministere, un vicepremier şi un ministru pentru Relaţia cu Parlamentul. Faţă de structura actuală, apar trei ministere noi: al Economiei, al Tineretului şi Sportului şi al Turismului. Este însă aproape gata programul de guvernare potrivit căruia România se va umple de autostrăzi până în 2012, salariul minim brut va ajunge 600 de lei, punctul de pensie va creşte, iar alocaţiile pentru copii se vor dubla.

PD-L şi PSD au reuşit ieri să stabilească structura Guvernului: premier, vicepremier, 18 ministere şi un mi­nistru delegat. Un Guvern mare pentru micul Boc, dar nu atât de mare pe cât şi-ar fi dorit. PD-L a intrat la negocierile de ieri cu 19 ministere şi fără miniştri delegaţi, în timp ce PSD a pus pe masă, pe lângă cele 19 portofolii complete, şi patru miniştri delegaţi. Bătălia cea mai cruntă se dă însă pe posturi, cel mai dorit minister, de ambele părţi, fiind cel al Transporturilor.

Mircea Geoană şi Emil Boc au anunţat ieri forma finală a structurii guvernamentale. Pe lângă premier şi vicepremier, Guvernul Boc va avea 18 ministere, în ordinea în care le-a anunţat premierul desemnat: Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Mediului, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Publice, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul IMM-urilor şi Mediului de afaceri, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerul Turismului, Ministerul Infrastructurii şi Transporturilor, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional. Postul de ministru delegat va fi cel pentru relaţia cu Parlamentul. În total, 21 de membri ai Cabinetului.

Din schema iniţială a dispărut Ministerul Afacerilor Europene, despre care se spunea că PD-L vrea să îl înfiinţeze pentru Anca Boagiu, urmând ca Afacerile Externe să fie dat PSD pentru Titus Corlăţean sau Cristian Diaconescu. Au mai dispărut şi funcţiile de miniştri delegaţi pentru Buget, Activitatea de cer­cetare şi Reformă administrativă. Guvernul Boc va fi în schimb mult mai consistent decât Cabinetul Tăriceanu. Structura convenită ieri are trei ministere în plus faţă de actualul Executiv, la cele 15 existente adăugându-se nou-înfiinţatele ministere ale Turismului, Tineretului şi Sportului, şi Economia, prin separarea de Finanţe. În plus, Boc va avea în subordine 20 de demnitari, cu patru mai mult decât Tăriceanu.

PSD TRAGE PRIMA CARTE. PROBABIL TRANSPORTURI
Împărţirea politică a portofoliilor va fi făcută după următorul algoritm: PSD alege primul minister, după care, prin rotaţie, fiecare din cele două partide optează pentru un pachet de alte două portofolii. Social-democraţii sunt interesaţi în primul rând de Transporturi, pe de o parte, pentru că e un minister cu buget substanţial şi acordă contracte publice prin care se rulează sume mari şi, pe de altă parte, pentru că ar putea să intre în "împărăţia" condusă ani la rând de Traian Băsescu. Numele cel mai vehiculat pentru acest portofoliu este cel al lui Liviu Dragnea, deşi există şi sceptici, care nu cred într-o astfel de nominalizare. Al doilea minister ar fi Internele, deşi pesediştii sunt conştienţi că democrat-libe­ralii ţin cu dinţii de acest post, care ar trebui să-i revină lui Vasile Blaga. Ieri, surse PD-L susţineau că Emil Boc a primit
mandatul de a merge la negocieri cu următoarele priorităţi: Transporturi, Interne, Finanţe şi Agricultură. Dacă de la început Finanţele era trecut în contul PD-L, Agricultura e revendicată cu tărie şi de PSD, în cărţi aflându-se Ilie Sârbu, nominalizat şi la funcţia de vicepremier. Soluţia ar fi ca Sârbu să fie vicepremier cu portofoliu ministerial. El are însă şi un "contracandidat", numele lui Dan Nica fiind în continuare vehiculat pentru poziţia numărul doi în Executiv.

O bătălie importantă s-ar putea da pe Ministerul Economiei, "fost", pentru câteva zile, al Energiei şi Industriilor. Cartea PSD ar fi Iulian Iancu, deşi gurile rele susţin că "nu ar mai fi în graţii". PD-L ar vrea şi el ministerul, pentru, eventual, Gheorghe Pogea. Pedeliştii vizează şi Ministerul Apărării, pentru Mihai Stănişoară, însă din curtea PSD a fost lansat numele lui Gabriel Oprea. Acesta nu confirmă însă că ar urma să intre în Guvern. Externele ar rămâne la PSD, dar nimeni nu susţine cu tărie variantele Cristian Diaconescu sau Titus Corlăţean. Primul, izolat în biroul din Kiseleff, de­par­te de negocieri, spunea ieri că habar nu are dacă va fi nominalizat, iar al doilea nu concepe să fie ministru în altă parte decât la Externe. Miză mare este şi la Me­diu. Opţiunea PD-L era Sulfina Barbu, în­să pesediştii joacă tare, constănţenii lui Mazăre ameninţându-l pe Geoană că-i vor face zile negre dacă nu obţine acest portofoliu pentru unul de-al lor. Educaţia pare să se ducă spre PD-L, pentru Daniel Funeriu, un om apropiat de Mircea Mi­clea şi venit pe filiera Cotroceni, iar Să­nă­ta­tea este dorită de PSD pentru conservatorul Irinel Popescu. IMM-urile ar putea fi adjudecate tot de PSD, pentru Constantin Niţă, care nu şi-a ascuns ieri interesul pentru a prelua funcţia de ministru.

În privinţa Justiţiei s-a convenit încă de duminică să fie atribuită unui "independent" agreat de ambele partide, dar se pare că numele va veni direct de la Cotroceni. Oficial, liderii PSD şi PD-L au anunţat că nu a fost făcută încă repartizarea portofoliilor pe partide şi că fiecare formaţiune îşi va desemna mâine, în structurile de conducere, persoanele care vor ocupa portofoliile ce-i revin.

Împărţirea funcţiilor la Senat

Împărţirea a continuat şi cu funcţiile din structura Senatului, şi anume Biroul Permanent şi comisii. Principiul care s-a aplicat a fost tot cel paritar, astfel că fiecare dintre cele două forţe politice a obţinut câte şase comisii, alte trei au fost primite de liberali şi una de către UDMR. La nivelul conducerii Senatului, s-a decis ca funcţia de preşedinte să revină PSD, aşa cum se ştia deja, ea urmând să fie ocupată cel mai probabil de Mircea Geoană. Cele patru funcţii de vicepreşedinte vor fi împărţite astfel: două vor reveni PD-L, una Alianţei PSD+PC, iar una PNL (deja Crin Antonescu a fost nominalizat pentru această funcţie).

De asemenea, cele patru funcţii de secretar vor fi împărţite între cele patru forţe politice reprezentate în Parlament, la fel ca şi cele patru funcţii de chestor. În ceea ce priveşte comisiile parlamentare, demo­crat-liberalii vor avea şase preşedinţi de comisii: Comisia pentru buget şi finanţe, Comisia pentru administraţie publică, Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului şi Comisia pentru Regulament.

Alianţa PSD+PC va deţine şefia următoarelor şase comisii: Comisia juridică, Comisia pentru agricultură, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru sănătate, Comisia pentru cultură şi Comisia pentru egalitate de şanse. PNL va avea preşedinţi la trei comisii permanente: Comisia economică, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru cercetarea abuzurilor, iar UDMR a obţinut Comisia pentru Drepturile Omului.

CRITICI DE LA SOCIETATEA CIVILĂ
Liderii mai multor organizaţii nonguvernamentale critică, într-un document comun, intenţia PSD şi PD-L de a promova principiul politic monocolor în împărţirea funcţiilor atât la nivel central, cât şi local. În documentul intitulat "Apel pentru depolitizarea administraţiei publice şi întărirea statului de drept", reprezentanţii celor opt organizaţii – ONG-uri şi sindicate – constată intenţia partidelor politice angajate în negocierile pentru formarea majorităţii guvernamentale de a promova, atât la nivel ministerial, cât şi la cel judeţean, "principiul în baza căruia se asigură aşa-zisa coerenţă politică" prin trecerea sub autoritate politică monocoloră a funcţiilor publice. "Astfel, toate poziţiile publice de autoritate, fie la nivel ministerial, fie judeţean, urmează a se afla sub conducerea partidului care deţine portofoliul ministerial sau preşedinţia consiliului judeţean. În acest context, remarcăm şi faptul că preocuparea pentru combaterea corupţiei nu apare ca prioritate în textul Parteneriatului pentru România", scriu reprezentanţii organizaţiilor semnatare. În aceste condiţii, aceştia solicită "imperativ" actorilor politici şi instituţionali implicaţi să renunţe la aceste proceduri care, în opinia lor, "riscă să accentueze corupţia şi să deterioreze grav funcţionarea statului, prin posibila reducere a transparenţei şi a pârghiilor de control al actului decizional". Documentul este asumat de Asociaţia Pro Democraţia, ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei, Blocul Naţional Sindical, Confederaţia "Cartel Alfa", Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie, Freedom House Romania şi Grupul pentru Dialog Social. (Aniela Nine)

Promite cel mai performant Guvern

Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat ieri, la finalul ne­go­ci­e­rilor dintre PSD şi PD-L pe marginea structurii noului gu­vern, că de acum sunt întrunite condiţiile pentru ca Guvernul PD-L-PSD să fie investit de Parlament la 22 decembrie. Geoană a spus că intenţia celor două partide este să trimită vineri Parlamentului lista propunerilor de miniştri ai Cabinetului PD-L-PSD, astfel încât aceştia să fie audiaţi la finalul săp­tă­mânii de comisiile de specialitate, iar votul de învestitură să aibă loc la 22 decembrie. "Comisiile parlamentare au fost deja avertizate să rămână în dis­pozitiv şi în week-end, pentru ca sâmbătă şi duminică candidaţii de miniştri să poată fi au­di­aţi", a afirmat Geoană. Premi­e­rul desemnat, Emil Boc, nu a spus dacă va accepta în guvern tehnocraţi, dar a afirmat: "Va fi cel mai performant guvern de după 1989".

Tot ieri, decretele semnate de preşedintele Băsescu pri­vind revocarea desem­nă­rii lui Theodor Stolojan drept candidat la funcţia de premier şi nominalizarea, în locul acestuia, a lui Emil Boc au fost publicate în Monitorul Oficial. Noul Guvern se va prezenta în Parlament pentru votul de învestitură luni, 22 decembrie. Potrivit articolului 103, alineatul 3 din Constituţie, programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Aceasta înseamnă că noul Guvern ar trebui să fie votat de jumătate plus unu din numărul total de 471 de senatori şi deputaţi, adică de 236, pentru a se putea instala la Palatul Victoria.

Speculaţii şi scenarii în presa internaţională

Motivele care au determinat retragerea-surpriză a lui Theodor Stolojan şi desemnarea lui Emil Boc drept viitor premier au dat naştere la speculaţii şi scenarii în presa internaţională, pe fondul temerilor privind creşterea instabilităţii politice şi al crizei economice.

IRISH TIMES
Decizia lui Stolojan i-a uimit pe români şi pune sub semnul îndoielii acordul încheiat în ajun de PD-L şi PSD pentru forma­rea unui Guvern de coaliţie, într-un moment în care pro­ble­mele politice sunt tot mai mari. Însă Boc, un avocat care a studiat în SUA, Marea Britanie şi Belgia, a insistat că acordul nu va fi periclitat. Boc, deşi competent, ar putea să nu fie dispus să implementeze disciplina fiscală de care România are nevoie. Determinarea lui Stolojan de a introduce măsuri de austeritate şi teama preşedintelui Băsescu că acestea i-ar afecta candidatura la prezidenţiale l-ar fi determinat pe premierul desemnat să se retragă, cu aprobarea şefului statului.

AGENŢIA DPA
Este un mister motivul pentru care Stolojan s-a retras subit. Mulţi analişti au speculat că Băsescu, cunoscut pentru stilul brusc, a făcut presiuni pentru a-şi putea exercita voinţa asupra Guvernului prin intermediul lui Boc.

HURRIET
Ziarul turc arată că România a intrat într-o nouă criză politică, după incertitudinea generată de rezultatul alegerilor.

AGENŢIA REUTERS

Desemnarea lui Boc drept prim-ministru alimentează temerile referitoare la tensiuni politice şi instabilitate. Boc are sarcina dificilă de a depăşi divergenţele între partidul său şi partenerii de stânga, precum şi de a reduce cheltuielile pentru a face faţă crizei financiare globale şi a continua lupta împotriva corupţiei. Deşi nu are expertiza lui Stolojan, Boc are calităţi manageriale şi influenţă, ceea ce îl va ajuta să impună politici mai dure. "Întrebarea principală este cât de repede noul Guvern va dezvolta o strategie credibilă anticriză", a declarat un diplomat occidental la Bucureşti. Economiştii avertizează că noul Guvern trebuie să acţioneze rapid. Orice parteneriat între PD-L şi PSD va fi măcinat de conflicte şi ar putea afecta şansele de a evita criza financiară, existând totodată riscul de a slăbi lupta împotriva corupţiei.

VREMIA NOVOSTEI
Cotidianul rus scrie că retragerea lui Stolojan a fost dictată de lipsa unui acord privind candidaturile pentru funcţiile de miniştri. Analistul politic Cristian Panatzi a declarat: "Parcă am fi într-un film de Hitchcock! România rămâne o ţară imprevi­zibilă. Într-un moment de profundă criză economică, elita politică românească demonstrează o totală lipsă de maturitate". În opinia lui, "seria de surprize ar putea continua".

EL PAIS
Referindu-se la Parteneriatul pentru România încheiat de PD-L şi PSD, ziarul spaniol arată că acesta a fost calificat drept "uniune contra naturii". În România s-au blocat investiţiile străine, se închid fabrici şi se reduc creditele bancare. Viitoarea coaliţie se va confrunta şi cu grava problemă a absorbţiei fondurilor europene. O altă problemă este corupţia, care aproape că nu se pedepseşte în România. (Mihaela Mătăchiţă)
Citeşte mai multe despre:   politic,   romania,   psd,   pd-l,   comisia,   stolojan,   ministerul,   guvern,   ministere

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Tragedie în Bistrița-Năsăud. Un autoturism a fost spulberat de un tren. Doi copii au murit. A fost declanșat planul roșu de intervenție

Tragedie în Bistrița-Năsăud. Un autoturism a fost spulberat de un tren. Doi copii au murit. A fost declanșat planul roșu de intervenție
Galerie Foto Doi copii au murit după ce mașina în care se aflau a fost lovită de un tren de persoane. Autoritățile din Bistrița-Năsăud au declanșat planul roșu de intervenție.

Reacție fermă după moartea Raisei:  Trebuie să încetăm cu ascunsul, neprofesionalismul, mușamalizarea și favorizarea celor care greșesc

Reacție fermă după moartea Raisei:  Trebuie să încetăm cu ascunsul, neprofesionalismul, mușamalizarea și favorizarea celor care greșesc
Polițistul care a spulberat-o pe Raisa pe trecerea de pietoni trebuie pedepsit „pe măsura iresponsabilității și lipsei de empatie, de implicare si de respect de care a dat dovadă”, spune Ramona Ioana Bruynseels, vicepreședinte PUSL.

Declinul dialectelor îi îngrijorează pe lingviştii chinezi

Declinul dialectelor îi îngrijorează pe lingviştii chinezi
Lingviştii chinezi sunt îngrijoraţi de faptul că folosirea limbilor regionale este diminuată pe fondul eforturilor de a consolida identitatea naţională uniformă.

Twitter îl protejează pe Trump

Twitter îl protejează pe Trump
Twitter a anunțat că a închis un cont pe reţeaua socială legată de ghidul suprem iranian Ali Khamenei, care postase o înregistrare video, invitând la răzbunare pentru asasinarea generalului Qassem Soleimani. Mesajul părea să-l vizeze pe fostul preşedinte american, Donald Trump, informează AFP.

Surpriză: Talibanii exclud din rândurile lor 3.000 de membri!

Surpriză: Talibanii exclud din rândurile lor 3.000 de membri!
Talibanii au exclus din rândurile lor 3.000 de membri, acuzaţi de practici ilegale, în cadrul unui vast "proces de filtrare" început după revenirea lor la putere în Afganistan, a anunţat un responsabil citat de AFP.

Ucraina presează Germania să-i dea arme

Ucraina presează Germania să-i dea arme
Ambasadorul Ucrainei la Berlin a îndemnat-o pe noua şefă a diplomaţiei germane să promită livrări de arme către ţara sa, în condiţiile în care Annalena Baerbock se pregăteşte să întreprindă prima sa vizită la Kiev, transmite dpa.

Ucraina: A intrat în vigoare legea care obligă presa scrisă să publice în limba ucraineană

Ucraina: A intrat în vigoare legea care obligă presa scrisă să publice în limba ucraineană
O lege care obligă presa scrisă din Ucraina să publice în limba oficială a ţării a intrat în vigoare duminică, în încercarea de a contracara utilizarea limbii ruse, informează dpa.

Pact global: China și Iranul demarează un acord strategic

Pact global: China și Iranul demarează un acord strategic
China, critică faţă de sancţiunile americane impuse regimului de la Teheran, a anunţat începerea punerii în aplicare a unui acord strategic cu Iranul, întărind astfel cooperarea bilaterală economică şi politică, informează AFP.

Acuzație: Moscova a lansat o campanie de dezinformare pentru a justifica o invazie în Ucraina

Acuzație: Moscova a lansat o campanie de dezinformare pentru a justifica o invazie în Ucraina
Şefa diplomaţiei britanice, Liz Truss, a acuzat Rusia că ar fi lansat o companie de dezinformare, urmărind să destabilizeze Ucraina şi să justifice o invazie militară, relatează Reuters.

Loto 6/49, 16 ianuarie 2022. Numerele câștigătoare la extragerile de duminică

Loto 6/49, 16 ianuarie 2022. Numerele câștigătoare la extragerile de duminică
Rezultate Loto 6/49. Duminica, 16 ianuarie, au avut loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 si Super Noroc, dupa ce la tragerile loto de joi, 13 ianuarie, Loteria Romana a acordat 27.841 de castiguri in valoare totala de peste 1,57 milioane lei.

Simptomele Omicron: dureri în gât, febră şi tuse mai frecvente decât la varianta Delta

Simptomele Omicron: dureri în gât, febră şi tuse mai frecvente decât la varianta Delta
Simptomele provocate de varianta Omicron sunt parţial diferite de cele cauzate de varianta Delta: mai multă durere în gât, mai puţină pierdere a gustului şi a mirosului, arată un studiu britanic.

Opt localități din județul Ilfov intră în scenariul roșu

Opt localități din județul Ilfov intră în scenariul roșu
Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Ilfov a analizat duminică situația COVID-19 în județul Ilfov și a constatat că opt localități au depășit valoarea ratei de incidență cumulată la 14 zile de 3/1000 locuitori.

Austria: Vaccinarea va deveni obligatorie din februarie, de la 18 ani în sus

Austria: Vaccinarea va deveni obligatorie din februarie, de la 18 ani în sus
Austria va introduce obligativitatea vaccinării pentru adulţi împotriva coronavirusului de la începutul lui februarie, sub riscul unei amenzi ridicate, a declarat, astăzi, cancelarul austriac Karl Nehammer. El este conştient de caracterul "sensibil" al acestei premiere europene, care divizează societatea, remarcă AFP.

Aproape 10.000 de români s-au vaccinat în ultimele 24 de ore

Aproape 10.000 de români s-au vaccinat în ultimele 24 de ore
Aproape 10.000 de persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore, conform statisticii realizate de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19. Dintre acestea, 1.888 s-au vaccinat cu prima doză.

MApN recrutează parașutiști-comando pentru un batalion din Bacău

MApN recrutează parașutiști-comando pentru un batalion din Bacău
Ministerul Apărării Naționale recrutează parașutiști-comando pentru un batalion din Bacău. Reprezentanții armatei vor organiza o selecție și o evaluare a viitorilor parașutiști.
Serviciul de email marketing furnizat de