Raportul MCV remarcă progrese, dar critică Parlamentul care întârzie aplicarea hotărârilor judecătoreşti

România a înregistrat progrese continue în numeroase domenii, ceea ce indică durabilitatea reformelor, dar există în continuare un sentiment puternic că progresele realizate trebuie consolidate şi construite pe baze şi mai sigure, relevă raportul adoptat miercuri de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).

Potrivit Comisiei, MCV în cazul României va fi încheiat atunci când obiectivele de referinţă vor fi îndeplinite în mod satisfăcător. Preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, şi-a exprimat speranţa că România va continua pe calea reformelor şi va putea ieşi din program în cursul mandatului actualei Comisii. Documentul adoptat miercuri arată că acţiunile întreprinse de principalele instituţii judiciare şi de autorităţile cu responsabilităţi în materie de integritate în vederea combaterii corupţiei la nivel înalt şi-au menţinut o dinamică remarcabilă şi s-au reflectat în creşterea încrederii românilor în sistemul judiciar în general şi în urmărirea penală a actelor de corupţie, în special.

Comisia consideră că menţinerea acestei tendinţe a fost posibilă printr-un nivel sporit de profesionalism al întregului corp judiciar, inclusiv prin disponibilitatea arătată de a apăra cu mai multă consecvenţă independenţa sistemului judiciar şi prin aplicarea unei abordări mai proactive în ceea ce priveşte asigurarea consecvenţei jurisprudenţei.

Deşi punerea în aplicare a Codului Penal şi a Codului Civil a demonstrat o colaborare pragmatică şi productivă dintre guvern şi sistemul judiciar, un an mai târziu multe chestiuni legislative rămân nesoluţionate. ''Există în continuare o lipsă surprinzătoare de consecvenţă în unele hotărâri ale instanţelor, aspect care va fi întotdeauna o sursă de îngrijorare. Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alţi cetăţeni par să fie în continuare lipsite de criterii obiective şi de un calendar fiabil'', menţionează documentul.

Au existat, de asemenea, cazuri în care Parlamentul a dat dovadă de reticenţă în a aplica hotărârile judecătoreşti definitive sau deciziile CCR, aceasta fiind de altfel o problemă întâlnită pe scară mai largă. De asemenea, cu toate că guvernul recunoaşte din ce în ce mai clar necesitatea combaterii corupţiei generalizate, amploarea problemei impune o abordare mai sistematică.

România a beneficiat de sume considerabile din fondurile UE destinate sprijinirii de măsuri în sectorul justiţiei şi al afacerilor interne, atât în perioada de preaderare, cât şi după aceea, fiind finanţate numeroase proiecte şi investiţii.
În cadrul perioadei de programare financiară 2007-2013, România a beneficiat de fonduri structurale care au fost utilizate pentru a pune în practică recomandările MCV.

Pentru perioada de programare financiară multianuală 2014-2020, fondurile structurale şi de investiţii europene vor finanţa şi măsuri legate de: consolidarea capacităţii organizaţionale şi administrative a sistemului judiciar (instanţe, parchete şi principalele organisme centrale ale sistemului judiciar: Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Public, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism) şi dezvoltarea resurselor umane; îmbunătăţirea accesului la justiţie şi a calităţii serviciilor judiciare, asigurându-se totodată transparenţa şi integritatea în cadrul sistemului judiciar (în principal prin punerea în aplicare a Strategiei naţionale anticorupţie şi a măsurilor complementare în acest domeniu); asigurarea unor servicii de înregistrare funciară îmbunătăţite - integrarea datelor existente şi asigurarea pe o scară mai mare a înregistrării sistematice a terenurilor în zonele rurale. Comisia Europeană consideră că procesul de monitorizare în cadrul MCV, oportunităţile oferite de fondurile UE şi dialogul constructiv cu Comisia şi cu numeroase state membre continuă să reprezinte un sprijin valoros pentru consolidarea reformelor în România. Consensul cu privire la necesitatea reformelor şi convingerea că progresele sunt tot mai solide câştigă din ce în ce mai mult teren, iar această tendinţă trebuie acum menţinută.

Potrivit Agerpres, următorul raport în cadrul MCV va fi prezentat în aproximativ un an, pentru a oferi României răgazul necesar pentru a putea da curs recomandărilor Comisiei şi a evalua rezultatele tangibile obţinute. Până la publicarea unui nou raport, CE va monitoriza îndeaproape şi pe o bază permanentă progresele înregistrate, prin intermediul unor misiuni periodice, precum şi printr-un dialog frecvent cu autorităţile române şi cu alte state membre.