Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Recensamantul populatiei si al locuintelor care a inceput ieri si pentru care sunt alocate 46 de milioane de euro a marcat deja, pe langa problema miilor de recenzori care renunta din cauza sumei prea mici cu care sunt platiti – 600 de lei pentru 12 zile, si un prim mare scandal pornit de la obligativitatea declararii, pe langa alte date, si a codului numeric personal. Chestionarul referitor la persoane cuprinde, in zona de informatii de identificare, pe langa rubricile privind numele persoanei si data nasterii, si o rubrica referitoare la CNP. Cum la recensamantul precedent, din 2002, codul numeric personal nu a fost solicitat, prevederea nou-introdusa a declansat ieri criticile opozitiei, care acuza ca Romania este singura tara din UE unde se solicita astfel de date de identificare personala, si ca puterea, prin solicitarea "ilegala" a CNP, ar urmari sa-si faca o baza de date pentru a frauda alegerile de anul viitor. "Recensamantul are caracter statistic, de imagine globala, datele furnizate de cineva nu duc la persoana respectiva. E inexplicabil din punct de vedere democratic, dar explicabil din punct de vedere al intentiei de fraudare a alegerilor de catre puterea PDL faptul ca cetatenii sunt obligati sa-si spuna CNP-ul", a comentat senatorul PSD Georgica Severin. In acest context, PSD a cerut populatiei sa nu divulge CNP-urile.
Directorul adjunct al Institutului National de Statistica, Vladimir Alexandrescu, a explicat pentru Jurnalul National ca, desi exista obligativitatea declararii tuturor informatiilor, in caz contrar individul riscand o amenda intre 1.400 si 4.500 de lei daca o persoana raspunde la toate celelalte intrebari din chestionar, dar refuza sa comunice si CNP-ul, nu risca o amenda "in mod expres", codul numeric personal fiind ulterior "recuperate" din alte baze de date si astfel informatia care va merge la prelucrare la INS va fi completa. "Refuzul de comunicare a datelor este sanctionat contraventional, dar daca nu declarati doar aceasta informatie (CNP-ul), dar le declarati pe toate celelalte, nu s-ar interpreta ca sanctiune", spune Alexandrescu. "Motivul cel mai important pentru care se solicita CNP-ul este ca astfel se va pune ordine in datele din Romania in privinta numarului de locuitori. E primul pas pentru a afla numarul real de CNP-uri active, pentru a nu mai aparea, de exemplu, in listele electorale CNP-uri ale mortilor, caci listele electorale se fac dupa informatiile din bazele de date. In statele din nordul Europei, registrele acestea privind populatia sunt atat de bine updatate, incat s-a renuntat la chestionarele facute de recenzori", explica directorul adjunct al INS. Potrivit acestuia, un alt motiv pentru solicitarea CNP-ului este ca astfel poate exista garantia ca o persoana nu a fost recenzata de mai multe ori, caci noutatea acestui recensamant este ca nu se face obligatoriu la domiciliu, ci si la resedinta, astfel ca in cele 12 zile un invidiv poate fi gasit in ambele locuri. Cat despre "unicitatea" Romaniei in privinta solicitarii codurilor numerice, Alexandrescu spune ca in toate tarile UE, dar si in America sau Canada se solicita populatiei coduri unice de identificare. Datele colectate de recenzori sunt confidentiale, da asigurari Alexandrescu, formularele se distrug dupa introducerea informatiilor in baza de date, iar ca date individuale (nume, CNP), nu ajung decat la INS, ulterior la Eurostat acestea sunt transmise agregat, adica prelucrate pe grupe si categorii. In cazul insa in care un recenzor ar divulga aceste informatii, risca o amenda intre 2.000 si 5.000 de lei.
Citește pe Antena3.ro
