ŞEFIA SENATULUI / Scenarii pe anularea uninominalului

Instanţa decide mâine dacă alegerile în sistem de vot uninominal vor mai avea loc la 30 noiembrie. Şi tot mâine ar trebui să aflăm numele noului şef al Sena­tu­lui, a cărui alegere este legată, conform ultimelor scenarii, şi de decizia instanţei.

Curtea de Apel Bucureşti va judeca mâine pe fond cererea PRM de anulare a hotărârii de Guvern privind delimitarea colegiilor uninominale, stabilind astfel dacă alegerile în sistem de vot uninominal vor avea sau nu loc la 30 noiembrie. Deşi sunt şanse mici ca instanţa să dea o decizie favorabilă PRM, totuşi, în cazul în care o va face, Guvernul anunţa încă din 25 septembrie că este pregătit cu un pachet legislativ ce ar urma să fie adoptat imediat, astfel încât alegerile uninominale să se desfăşoare la termenul deja stabilit. Şi tot marţi, 28, ar trebui să se tranşeze şi şefia Senatului. Deşi PSD a anunţat că în mod "natural" candidatul său ar trebui să fie învestit în această funcţie, şi alte grupuri parlamentare, PNL, UDMR şi PD-L, şi-au propus reprezentanţi. Excepţie face PRM, care însă şi-a anunţat disponibilitatea pentru negocieri în vederea susţinerii unui candidat sau altul. Până în ziua votului însă, în mediul politic circulă o serie de scenarii privind modul în care se va tranşa această situaţie.

SCENARIU 1
Astfel, un prim scenariu leagă strâns şefia Senatului de decizia instanţei de mâine la cererea PRM. În condiţiile în care instanţa ar decide anularea HG privind uninominalul, iar alegerile ar fi împinse până în primăvară, mandatul la şefia Senatului ar deveni mult mai interesant prin prisma duratei sale, de cel puţin câteva luni. În acest context, surse parlamentare spun că, deşi grupul PSD şi-a decis prin vot candidatul, însuşi Mircea Geoană ar putea deveni concurent la această funcţie. Un argument în favoarea acestei teorii ar fi motivaţia refuzului li­derului PSD de a candida pentru această funcţie: tocmai pentru că era vorba de un mandat de numai câteva săptămâni. Nu este clar însă cum s-ar putea "întoarce" votul dat în grupul senatorial PSD.

SCENARIU 2
Şi tot de grupul PSD şi de tensiunile ce au precedat tranşarea prin vot a candidatului pentru conducerea Senatului se leagă cel de-al doilea scenariu. Este ştiut că Ilie Sârbu, candidatul desemnat prin vot de grupul senatorial al PSD, a reuşit cu greu să obţină nominalizarea din partea grupului senatorial, scorul fiind extrem de strâns, 22 la 17. Astfel că aceia care nu şi-l doresc pe Sârbu preşedinte al Senatului (grupul care l-a susţinut de la început pe Doru Tărăcilă, dar şi cei din grupul lui Iliescu, care îl susţineau pe Şerban Nicolae), bazându-se pe secretul votului (se va vota pe buletine), ar urma să opteze, ca un gest de frondă, în favoarea candidatului propus de PNL, Radu Câmpeanu. Alegerea lui Câmpeanu, cel mai în vârstă senator, ar însemna o recunoaştere a întregii activităţi a acestuia la final de carieră politică.

SCENARIU 3
Recentul "troc" între PD-L şi PRM pentru păstrarea postului de vicepreşedinte al Senatului pentru C.V. Tudor ar putea ajunge acum la ora decontului pentru peremişti. În condiţiile în care PRM nu are un candidat propriu, iar PD-L îl susţine pe Alexandru Pereş, voturile peremiştilor ar putea merge toate către Pereş. Totuşi, nici chiar dacă toţi senatorii acestor grupuri ar fi prezenţi marţi la şedinţă, ei nu ar reuşi să strângă cele 68 de voturi necesare alegerii preşedintelui Senatului.

SCENARIU 4
Cel mai veridic scenariu vehiculat este însă cel care spune că de fapt în Senat, marţi, nu se va reuşi să se ajungă la alegerea unui nou preşedinte, din cauza lipsei de cvorum. De altfel, în ultima perioadă, problemele cu cvorumul au fost aproape la ordinea zilei în această Cameră. Ca atare, se va merge până la alegeri pe actuala formulă, cea de preşedinte interimar în persoana lui Doru Tărăcilă, având în vedere că probabil săptămâna aceasta va fi ultima de muncă pentru senatori, înainte de campania electorală.