Pe când fostul premier Călin Popescu Tăriceanu se bucura că piaţa imobiliară din SUA s-a prăbuşit iar casele de peste Ocean vor deveni un chilipir chiar şI pentru români, iar preşedintele Traian Băsescu plângea de mila profesorilor ale căror salarii nu erau majorate cu 50% din reaua-voinţă a Guvernului, spionii SIE trimiteau o avalanşă de avertizări cum că, de fapt, ne paşte o gravă criză economică.
Directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, a declarat astazi, la emisiunea "După 20 de ani", difuzată de ProTV, că instituţia pe care o conduce i-a avertiza din timp pe politicieni privind apariţia crizei economice, dar modul în care aceştia au folosit informaţiile nu ţine de obligaţiile Serviciului. "O asemenea criză nu ne-a luat niciodată prin surprindere", a precizat Ungureanu. "Altfel spus, au existat asemenea avertizări. Modul în care răspunde beneficiarul legal la aşa ceva nu ţine de obligaţiile unui serviciu de spionaj. Sesizările au existat, este normal să fie în felul acesta. Ce s-a întâmplat mai departe nu face obiectul analizei mele", a spus Ungureanu, adăugând însă că nu poate să suspecteze de rea-credinţă sau de lipsă de capacitate de reacţie pe beneficiarul legal de informaţie oferită de serviciile de spionaj. Singurele probleme invocate de Ungureanu sunt cele care pot apărea când informaţia furnizată beneficiarului este manipulată necorespunzător, menţionând că în astfel de situaţii, SIE este abilitat să intervină, iar una dintre consecinţe este retragerea certificatului ORNISS pentru un astfel de beneficiar. "Un fel de moarte civică", a comentat Ungureanu urmările unei eventuale retrageri a certificatului ORNISS.
Explicând atribuţiile SIE în chestiuni economice, Ungureanu a precizat că sunt urmărite previziuni monetare, variaţii de bursă, diferite tipuri de contracte, închegarea sau desfacerea unor monopoluri. În acest context, Ungureanu a confirmat ipoteza unor încercări din exterior de a ataca leul. "Daţi-mi voie să nu fiu precis cu data, vă pot confirma însă acest lucru: au existat atacuri serioase asupra monedei naţionale", a precizat Ungureanu, arătând că cei care au atacat leul sunt "speculatorii care au atacat şi alte monede naţionale", iar atacurile sunt "operaţiuni comerciale licite". Întrebat dacă ar considera ca fiind o operaţiune de succes informarea oferită de SIE către BNR legat de aceste atacuri, Ungureanu a răspuns că este una dintre sarcinile de care s-a achitat SIE.
"Suntem foarte buni la spionat", a precizat Ungureanu chiar înainte de a detalia succesele SIE, la începutul emisiunii. Întrebat dacă, în contextul în care au existat speculaţii despre posibila sa candidatură la Preşedinţie, este tentat de o astfel de funcţie, Ungureanu a răspuns: "Eu nu am tentaţii de acest gen, îmi refuz astfel de tentaţii. Ar fi, cred, neplăcut pentru cineva aflat într-o poziţie de responsabilitate să vorbească despre aşa ceva". Ungureanu a adăugat însă că va face lucruri în beneficiul ţării acolo unde este nevoie de el. "Vă pot însă spune că acolo unde este nevoie de mine şi unde cred că pot face ceva în beneficiul ţării, o voi face", a spus directorul SIE. Întrebat dacă exclude candidatura la Preşedinţie, Ungureanu a răspuns: "Nu e vorba că exclud sau accept ceva. Deocamdată îmi fac treaba cât pot de bine până la sfârşit".
Media salariilor, crescută din vorbe cu 10 milioane de lei vechi
Deşi îşi încadrează colegii de serviciu la "superlativul absolut" în materie de performanţe profesionale, Mihai Răzvan Ungureanu susţine că nu salariul este cel care îi motivează pe agenţii SIE. Mai exact, cei care lucrează în SIE sunt motivaţi de "patriotism în primul rând", salariul nefiind un factor determinant. Ungureanu a asusţinut că salariile în SIE sunt, ca nivel, sub 30 de milioane de lei vechi. Directorul Serviciului de Informaţii Externe a mai crescut astfel media veniturilor angajaţilor, întrucât în noiembrie 2010 declara pentru Jurnalul Naţional că salariul mediu în SIE este de 20 de milioane de lei vechi. Tot atunci, susţinea că nu există nici un fel de stimulente separate. "Stimulatoare este cariera insăşi. Meseria este foarte interesantă. Dacă nu ar fi interesantă şi n-ar fi decat o rutină de birou, probabil ca n-ar exista 2.000 de aplicatii pe an, din care vreo şase ajung in faza finala de selecţie", explica Ungureanu pentru JN.