Senat - Cercetarea în cazul Şereş trebuie extinsă şi la Videanu, Seculici, Stolojan

16;14 ● Comisia juridică a Senatului precizează în raportul "Electrica Muntenia Sud" vizându-l pe Codruţ Şereş că cercetarea penală trebuie extinsă "la toate persoanele a căror implicare sau legătură rezultă din interceptările analizate", dând exemplu pe Adriean Videanu, Gheorghe Seculici, Theodor Stolojan.

Comisia juridică a Senatului precizează în raportul "Electrica Muntenia Sud" vizându-l pe Codruţ Şereş că cercetarea penală trebuie extinsă "la toate persoanele a căror implicare sau legătură rezultă din interceptările analizate", dând exemplu pe Adriean Videanu, Gheorghe Seculici, Theodor Stolojan.

Raportul Comisiei juridice a Senatului precizează că, "ţinând seama de complexitatea cauzei în care este implicat Codruţ Şereş, precum şi de gravitatea consecinţelor, astfel cum sunt prezentate de organele de anchetă, se apreciază că cercetarea penală trebuie continuată".

"Mai mult, s-a apreciat nu doar că cercetarea penală trebuie să continue, ci ea trebuie extinsă la toate persoanele a căror implicare sau legătură rezultă din interceptările analizate", se arată în raportul Comisiei juridice.

Senatorii jurişti dau, "cu titlu de exemplu, cazul foştilor miniştri de stat Adriean Videanu (şi în calitate de primar general al Capitalei), Gheorghe Seculici, Theodor Stolojan, precum şi o serie de secretari de stat din Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Justiţiei, al Comunicaţiilor şi din Ministerul Transporturilor, dar şi al altor persoane din apropierea Guvernului şi a Preşedintelui României", situaţii ce rezultă, potrivit raportului, din interceptările analizate.

În raport, membrii Comisiei juridice mai arată că "nu au fost în măsură să determine, în toate situaţiile, temeiurile pe baza cărora anchetatorii de caz au concluzionat, doar bazându-se pe interceptările telefonice, faptul că senatorul Codruţ Şereş a comis infracţiunile din lege privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, prevăzute de Legea nr.39/2003 şi Legea 508/2004, Cod Penal".

"Materialul probator transmis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este confuz şi neconcludent, fiind inserate o serie întreagă de elemente fără legătură cu speţa, ceea ce conduce la concluzia că fie există şi alte probe care justifică o asemenea abordare, dar care nu au fost trimise Senatului, fie concluziile anchetatorilor se bazează, în bună măsură, pe presupuneri, spculaţii şi bănuieli", menţionează documentul citat.

Raportul asupra solicitării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, adresată Senatului în vederea formulării cererii de urmărire penală a senatorului Codruţ Şereş, menţionează că în cazul demnitarului s-a formulat cererea de începere a urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, constând în aceea că, în perioada 2005-2006, în calitate de ministru al Economiei şi Comerţului, şi de preşedinte al Comisiei de privatizare a SC Electrica Muntenia Sud SA, a contribuit, intelectual şi material, la culegerea, obţinerea şi transmiterea de date şi informaţii confidenţiale, secrete economice şi comerciale care, prin caracterul şi importanţa lor, au fost de natură să pricliteze securitatea statului privind societăţile comerciale din domeniul strategic al economiei, aflate în portofoliul Ministerului Economiei şi Comerţului - OPSPI, precum şi din domeniul elaborării proiectelor de acte normative aflate în procedura de adoptare la nivelul Guvernului României.

O altă faptă care ar fi fost săvârşită de Codruţ Şereş, potrivit cererii parchetului, este cea de "trădare prin transmiterea de secrete, constând în aceea că senatorul PC a transmis date şi informaţii confidenţiale care, prin caracterul şi importanţa lor, sunt de natură să pericliteze securitatea statului prin derularea procesului de privatizare de la SC Muntenia Sud SA, unei grupări infracţionale organizate, cu caracter transnaţional, ambele cu aplicarea art. 33, lit. a din Codul Penal.

Raportul menţionează că "Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - DIICOT- a întreprins acte premergătoare, concluzionând că «există date şi indicii rezonabile în legătură cu participarea penală a miniştrilor Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, derulată în perioada 30 mai 2005 – noiembrie 2006, în timp ce îndeplineau funcţia de ministru al Economiei şi Comerţului, membru al Guvernului şi senator în Parlamentului României, în ceea ce îl priveşte pe Codruţ Şereş, şi ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor, în cazul lui Zsolt Nagy, alături şi împreună cu grupul infracţional organizat cu caracter transnaţional format din inculpaţii Stamen Stacev, Vadim Benyatov Vadim, Dorinel Mucea, Mihai Radu Donciu, Michal Susak, Călin Flore Mircea, marius Robert Neagoe şi Mustafa Oral»".

Raportul Comisiei juridice mai menţionează că "membrii comisiei au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să precizeze dacă au fost respectate dispoziţiile art. 62 din Codul de Procedură Penală cu privire la administrarea probelor în cauză, dacă s-au respectat prevederile din lege privind interceptarea convorbirilor sau comunicărilor prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare, dacă în cursul cercetărilor penale părţile au formulat plângeri în legătură cu efectuarea urmăririi penale şi modul în care acestea au fost soluţionate şi dacă urmărirea penală a fost efectuată în condiţii de confidenţialitate şi măsurile luate pentru respectarea acestei dispoziţii legale, în vederea garantării respectării dreptului la un proces echitabil".

În răspunsul dat de CSM Comisiei juridice se precizează că "aprecierea probelor, inclusiv în privinţa apritudinii acestora de a lămuri cauza sub aceste aspecte, în vederea aflării adevărului, este atributul organelor de urmărie penală şi a instanţelor de judecată", considerându-se că "orice imixtiune a CSM asupra legalităţii actelor efectuate de organele judiciare ar constitui o imixtiune în actul de justiţie, aducând atingere principiului independenţei judecătorilor".

De asemenea, Comisia juridică a solicitat SRI să precizeze dacă au fost solicitate, în cazul senatorului Codruţ Şereş, autorizaţiile necesare interceptării şi înregistrării convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc de comunicare, cu respectarea prevederilor din Codul de procedură penală.

Raportul Comisiei juridice menţionează că, în răspunsul dat de SRI, se arată că, potrivit legii, această instituţie realizează acte premergătoare care se circumscriu exclusiv sferei ameninţărilor la adresa securităţii naţionale a României. "Întrucât obţinerea autorizării interceptării şi înregistrării de comunicaţii, potrivit Codului de procedură penală, este atributul exclusiv al organelor de aplicare a legii şi limitată numai la ipoteza comiterii de infracţiuni, SRI îi revine doar rolul de a acorda sprijin tehnic pentru punerea în aplicare a respectivelor autorizaţii", se mai arată în raport.

Documentul menţionează şi audierea de către Comisia juridică a lui Codruţ Şereş, precizându-se că "acesta a susţinut în faţa membrilor comisiei că nu se consideră vinovat de săvârşirea presupuselor infracţiuni şi, în consecinţă, consideră că nu este cazul să fie urmărit penal".

În concluzie, Comisia juridică arată că "plenul Senatului este suveran în a aproba sau repinge cererea de începere a urmăririi penale în cazul Codruţ Şereş".

Comisia precizează că, în situaţia în care cererea ar fi respinsă, demnitarul în cauză este privat de dreptul de a-şi demonstra nevinovăţia prin administrarea de probe şi realizarea unui proces echitabil. "În acest fel, ar continua să planeze, în privinţa demnitarului în cauză, suspiciunea săvârşirii unei fapte grave, ceea ce contravine respectului faţă de principiile statului de drept", se mai spune în raport.

"În urma dezbaterilor, a studierii dosarului şi a punctelor de vedere exprimate de către membrii Comisiei juridice, s-a hotărât să se solicite plenului Senatului să ceară Parchetului urmărirea penală a domnului senator Codruţ Şereş. În acest sens, Comisia juridică consideră că aprecierea probelor şi posibilitatea acestora de a lămuri cauza sub toate aspectele este atributul organelor de urmărire penală şi al instanţelor de judecată, potrivit dispoziţiilor procesuale penale, şi că orice apreciere asupra legalităţii actelor efectuate de organele judiciare, indiferent din partea cui ar veni această apreciere, ar aduce atingere principiului independenţei judecătorilor", se mai arată în concluzia Comisiei juridice.

În privinţa votului din comisie, se arată că la dezbateri au fost prezenţi şase senatori, iar în urma exprimării votului raportul a fost adoptat în unanimitate, în şedinţa din 13 august 2008.

• Mediafax