Serviciile secrete, abilitate legal să prevină discreditarea statului

După ce şeful statului s-a răfuit cu mogulii de presă prin declaraţii publice, ieri presa a devenit oficial ameninţare la adresa securităţii naţionale, această situaţie fiind consemnată într-un document oficial. Şi nu în orice fel de document, ci în chiar Strategia Naţională de Apărare elaborată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi trimisă Parlamentului pentru dezbatere şi aprobare în sesiunea din toamnă.

La capitolul "principalele vulnerabilităţi ale României", în documentul adoptat de CSAT se menţionează şi "fenomenul campaniilor de presă la comandă, cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora; presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului".

Vulnerabilităţile" sunt definite în cadrul Strategiei ca "acei factori din interiorul societăţii care potenţează acţiunea ameninţărilor", ameninţările la adresa securităţii fiind "factorii cu origine externă prin care sunt afectate grav interesele, valorile şi obiectivele naţionale de securitate". "Raportul vulnerabilitate-ameninţare este foarte important (...) vulnerabilităţile pot fi la fel de importante precum ameninţările", se mai precizează în strategie. Scopul acesteia este de a combate riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile menţionate în document, după inventarierea, prevenirea şi reducerea acestora.

Strategia Naţională de Apărare a fost trimisă Parlamentului spre aprobare, parlamentarii neavând însă posibilitatea, ca în cazul oricărei legi, să propună sau să adopte modificări. Aleşii pot fie să aprobe, fie să respingă documentul aprobat de CSAT.
Preşedintele Comisiei de apărare din Senat, liberalul Teodor Meleşcanu, a explicat ieri pentru Jurnalul Naţional că parlamentarii pot, cel mult, să facă o serie de "recomandări" la adoptarea Strategiei de Apărare, recomandări de care şeful statului şi CSAT nu sunt însă obligaţi să ţină cont. El a arătat că în scrisoarea trimisă Parlamentului împreună cu Strategia, Traian Băsescu şi-a manifestat "disponibilitatea" de a lua în considerare observaţiile parlamentarilor.

Semnalul asaltului împotriva presei, incluzând asmuţirea serviciilor de informaţii asupra ziariştilor şi a trusturilor media, a fost dat luni seară, culmea, chiar de un ziarist. La postul tv proputere B1 TV, realizatorul Radu Moraru a făcut o declaraţie şocantă: serviciile secrete şi CSAT ar trebui să intervină şi să lămurească de ce toate talk-show-urile de la celelalte televiziuni au mesaje antiputere.

Comentariul lui Moraru a fost făcut în contextul în care ministrul Videanu, prezent în studio, a vorbit despre obligaţia presei de a informa corect cetăţeanul. "Aici e drama României. Spuneam eu într-o seară, e o dramă că România are trei talk-show-uri care sunt total independente şi toate trei, din păcate, sunt pe B1 TV, iar în celelalte 64 de talk-show-uri toţi vorbesc la fel, aceeaşi limbă, acelaşi mesaj, aceleaşi minciuni, aceleaşi presiuni. Aici e foarte dubios şi deja ţine de interesul naţional şi de securitate naţională şi e treaba şi a serviciilor secrete, şi a CSAT", a replicat Moraru.

Prevederile din strategia CSAT au provocat o serie de reacţii critice.
Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat că Traian Băsescu şi PDL vor să închidă instituţiile de presă care îl critică. "Dacă mai era cineva care credea că nu e adevărat, acum poate că are confirmarea: unul dintre duşmanii acestei puteri, alături de opoziţie, alături de sindicate, este presa (...) Acest document este bazat pe credinţa domnului preşedinte Traian Băsescu şi a PDL că trebuie închise toate vocile care încă mai îndrăznesc să mai conteste puterea actuală", a mai spus Ponta, precizând că actualul şef al statului îşi doreşte o democraţie de sorginte latino-americană. El a anunţat că PSD îi va cere şefului statului să retragă strategia din Parlament.

În opinia fostului premier Adrian Năstase, "întrebarea firească este: cine ar urma să stabilească atunci când o campanie de presă sau când anumite mesaje de presă ar reprezenta vulnerabilităţi de securitate naţională?" "Arogarea acestui drept de a decide ce este bine şi ce este rău într-o societate democratică dovedeşte această tentaţie totalitară, care în ultimele luni, în ultimii ani, din păcate, a marcat viaţa politică, viaţa publică", a mai spus Năstase.

Fostul ministru al Apărării Teodor Meleşcanu a spus că încadrarea presei la "vulnerabilităţi" creează un precedent periculos, aducând atingere libertăţii presei. Întrebat despre consecinţele pe care le-ar putea avea această încadrare, el a făcut referire la cele pe care le oferă invocarea articolelor din Constituţie referitoare la securitatea naţională, nu numai la scăderea pensiilor şi salariilor, ci şi în materie de presă.

Daniel Constantin, preşedintele PC, a declarat că CSAT a identificat presa drept ţapul ispăşitor pentru criza în care se zbate ţara. "Strategia de Apărare a CSAT nu vede că pensionarii vor muri de foame sau din cauza lipsei de medicamente, nici că tensiunea socială a devenit insuportabilă în urma prăbuşirii nivelului de trai. În schimb, pericolul pentru CSAT vine din partea presei, care va fi scoasă ţap ispăşitor pentru criza în care ne zbatem. Pentru că jurnaliştii arată în fiecare zi nenorocirea acestei guvernări", spune Constantin.

De cealaltă parte, Valeriu Turcan, purtător de cuvânt al şefului statului, a spus că scopul introducerii în Strategie a vulnerabilităţii referitoare la campaniile de presă este, în principal, acela de a provoca o dezbatere publică absolut necesară. Întrebat despre această prevedere, premierul Boc a răspuns că este o realitate a ultimilor ani şi că în prezent, comparativ cu mandatul lui Năstase, presa beneficiază de o totală libertate.

Consilierul prezidenţial Peter Eckstein Kovacs a declarat la Realitatea FM că fenomenul "presei partizane trebuie avut în vedere la nivel politic". "Este o vulnerabilitate, este o problemă care trebuie să fie avută în vedere în primul rând de Parlament, care va dezbate documentul, şi în al doilea rând de instituţiile care se ocupă de acest resort". Întrebat insistent de moderator care sunt instituţiile de resort, Kovacs nu a reuşit să spună decât că este vorba despre instituţii "de nivel politic".

INAMICUL TĂRICEANU SAU PROASTA GUVERNARE
Cine se pune rău cu Traian Băsescu e duşmanul naţiunii. Victima acestui principiu a fost şi ex-premierul Călin Popescu Tăriceanu, care s-a regăsit în anterioara Strategie de Securitate Naţională a României, publicată în 2007, sub formă de "guvernare ineficientă".

Documentul elaborat de CSAT pe parcursul a doi ani, 2005-2007, conţinea o sintagmă pe care premierul Tăriceanu ar fi vrut-o eliminată şi pe care toată lumea a interpretat-o ca vizându-l pe el: "Guvernarea ineficientă - ca efect al deficitului democratic şi al corupţiei endemice instituţionale".

Într-o perioadă în care preşedintele făcea abuz de formula "grupuri de interese", Strategia arăta: "Noile democraţii din această regiune continuă, însă să se confrunte cu diferite fenomene negative care afectează calitatea actului de guvernare. În acest context, guvernarea ineficientă - efect al deficitului democratic şi al corupţiei endemice instituţionale, ce se reflectă în manifestări de clientelism politic, ineficienţă a administraţiei publice, tendinţe autoritariste şi lipsă de transparenţă şi responsabilitate publică - subminează încrederea cetăţenilor în instituţiile publice şi poate constitui o ameninţare majoră la adresa securităţii statelor".

"Experienţa trecutului arată că buna guvernare s-a aflat uneori în pericol, ca urmare a activităţii unor grupuri de interese nelegitime sau forţe nedemocratice care - folosind vulnerabilităţile sistemului - au încercat să influenţeze exercitarea puterii în folos propriu ori să schimbe puterea democratică prin acţiuni violente sau anarhice", se mai arată în documentul din 2007.
Radu Tudor: CSAT a dat undă verde poliţiei politice
Elaborarea unei noi Strategii Naţionale de Apărare a Ţării, la ultima şedinţă a CSAT, deschide calea regimului Băsescu pentru limitarea perpetuă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români. După invocarea aberantă şi abuzivă a raţiunilor de securitate naţională pentru tăierea pensiilor şi salariilor, descoperim faptul o gravă recidivă. Menţionarea, sub semnătura preşedintelui Băsescu şi a aprobării membrilor CSAT, a faptului că "denigrarea instituţiilor statului prin campanii de presă" reprezintă vulnerabilităţi la adresa securităţii naţionale aruncă România în afara democraţiei.

Din 1991, de când am devenit jurnalist, am studiat toate documentele ce reglementează securitatea şi apărarea naţională. Prezentul document, prin menţiunea de la capitolul 6.2 Vulnerabilităţi, este o ruşine şi un derapaj grav de la normele unui stat de drept, european. Acest document trebuie retras rapid din Parlament şi modificat, în aşa fel încât el să corespunde valorilor europene şi euroatlantice pe care România este obligată să respecte. Există două variante de lucru. Prima - membrii CSAT au semnat "ca primarii" un document elaborat de către Departamentul Securităţii Naţionale din cadrul Administraţiei Prezidenţiale şi băgat sub nas în ultima clipă. A doua - e un gest premeditat al regimului Băsescu de a limita libertatea de exprimare, fapt ce decurge din neînţelegerea sau neacceptarea normelor democratice.

Documentul este cu atât mai grav cu cât la capitolul "Obiectivele serviciilor de informaţii", se menţionează că acestea au ca rol "prevenirea şi contracararea riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor". Cu alte cuvinte, serviciile de informaţii au fost abilitate legal, în ultima şedinţă CSAT şi prin acest document, să aibă un rol în interiorul mass media, de unde trebuie să prevină "deningrarea instituţiilor statului prin campanii de presă la comandă". Cred că prin adoptarea acestui document în cel mai înalt for decizional pentru securitatea naţională, România iese din sfera democraţiilor europene şi se îndreaptă cu paşi siguri spre un regim de poliţie politică. Parlamentul poate repara această gafă monumentală, dar intenţia rămâne şi e profund îngrijorătoare.

Cătălin Tolontan: Nu puterea presei, ci lipsa de putere a presei reprezintă un risc pentru democraţie
CSAT a nominalizat campaniile de presă, pe care le caracterizează drept făcute "la comandă", ca factor de vulnerabilitate pentru siguranţa României. CSAT are o logică de plutonier major, unică în Europa. Pentru că nu puterea presei, care conform legilor europene, poate exagera cu libera exprimare (exact prevederea de care s-a folosit premierul Boc atunci când l-a atacat pe fostul premier Tăriceanu), aşadar nu puterea presei atacă siguranţa naţională, ci lipsa de putere a presei e un risc pentru democraţie.

În cartea sa "Asalt asupra raţiunii", fostul vicepreşedinte american Al Gore arăta cum scăderea forţei ziarelor duce la debalansarea întregului sistem liber dintr-o ţara. De ce? Pentru, aminteşte Al Gore, fundamentul democraţiei este convingerea că cetăţenii bine informaţi se pot guverna singuri, conduşi de raţiune".

Dacă se degradează circulaţia ideilor în sfera publică, dacă presa este prezentată ca duşmănoasă sau comandată, sau da,ca presa însăşi îşi trădează mandatul prin renunţarea la investigaţii şi reguli în numele videodistracţiei, atunci îi este mult mai uşor puterii executive să domine puterea legislativă şi pe cea judecatorească. Este exact ceea ce se petrece acum în România! Practic, preşedintele şi guvernul se sustrag metodei supreme de control, adică răspunderea în faţa poporului. Pentru că această răspundere nu se exercită doar prin pârghiile formale, în faţa Parlamentului sau a Justiţiei, ci şi pe piaţa ideilor. Când ajungi să controlezi piaţa ideilor, sfârşeşti prin a controla totul. Sau, ca să-l cităm pe preşedintele Băsescu din 2004, "dacă ajungi să controlezi presa, controlezi poporul". Cei care îi scriau atunci discursurile au plecat şi în loc a rămas decizia de azi a CSAT.

CT Popescu: Incriminarea presei ca risc de siguranţă naţională, grav atentat la libertatea presei
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a declarat pentru Mediafax că incriminrea presei ca instituţie drept risc de siguranţă naţională este "cel mai grav atentat la libertatea presei, şi nu numai, produs după 1989".

"Sensul a ceea ce apare în paragraful deja mult discutat din documentul CSAT l-am mai întâlnit de multe ori în ultimii 20 de ani. Toate puterile perindate la conducerea României în această perioadă şi-au dorit o presă supusă, un simplu transmiţător pentru mesajele politicianului către populaţie. Orice ieşire din acest cadru devenea automat, şi pentru Ion Iliescu, şi pentru Emil Constantinescu sau Adrian Năstae, un atac nu la adresa respectivulului, o, nu, ci la adresa ţărişoarei. De multe ori am auzit politicieni de vârf aruncând în spinarea presei toate relele din ţară şi toate eşecurile guvernării. Dar este prima dată acum, în regimul Băsescu, când aceste frustrări agresive iau o formă oficială, fiind consemnate într-un document de stat la cel mai înalt nivel", a spus Cristian Tudor Popescu.

Totodată, jurnalistul a apreciat că presa are probleme grave, dar acestea nu trebuie tratate la nivelul CSAT, ci punctual.
"Fireşte, problemele presei sunt grave, poate mai grave decât cele enunţate în paragraful cu pricina, prin care presa este identificată ca un risc pentru siguranţa naţională, dar ele trebuie tratate punctual şi nu de către CSAT. Fiecare jurnalist răspunde, în solidar sau nu cu angajatorul său, pentru ceea ce spune, scrie şi face. Nu sunt de părere că jurnaliştii trebuie situaţi într-o sferă privilegiată în raport cu autorităţile, dar Poliţia, Parchetul, Tribunalul, să-si facă datoria ca în cazul oricărui cetăţean. Dar este absurd ca nişte derapaje deontologice sau infracţiuni produse în presă să fie de competenţa CSAT şi văzute ca atentate la siguranţa naţională. Cine ar trebui să le rezolve atunci? SRI, SIE, Contrainformaţiile armatei, armata însăşi, adică Ministerul Apărării, că doar e vorba de siguranţa naţională?", a mai spus Tudor Popescu.

"Incriminarea presei ca instituţie drept risc de siguranţă naţională este cel mai grav atentat la libertatea presei şi nu numai produs după 1989", a conchis Cristian Tudor Popescu.

Valentin Nicolau: Presa - pericol pentru dictatură
Statul român a sucombat. Lui i s-a substituit statul Traian Băsescu, drept formă maximă a imposturii. În această situaţie este firesc să apară şi reflexele dictatoriale ale statului surogat în raport cu presa. Principiul statului Traian Băsescu este simplu: cine nu e cu noi este împotriva noastră.

Atitudinea de a vedea în presă un pericol pentru siguranţa naţională nu trebuie văzută ca un delir trecător al Cotrocenilor, ci ca o prefigurare a unui plan precis, a unor măsuri ce se vor lua împotriva acelei părţi a presei care nu abdică şi care nu vrea să fie cu "ei".

Băsescu are un arsenal primitiv de guvernare, medieval în esenţa sa: conflictualizare, diversiune şi "vinovat e celălalt". Acuzarea presei ca pericol pentru siguranţa naţională pune în operă metodele sale de guvernare obţinând: învrăjbire, deturnarea atenţiei de la problemele grave cu care se confruntă România şi de la a-i vedea pe vinovaţii politici care au dus ţara în dezastru şi identificarea unui ţap ispăşitor în corpul presei româneşti.

Puterea este un surogat pentru dragostea absentă. Deopotrivă pentru un psihopat şi pentru un politician. şi unul, şi altul vor să fie iubiţi cu orice orice chip, chiar cu preţul suferinţei celui căruia îi cerşeşte afecţiunea. Politicianul nu are decât un singur mod de a ajunge repede şi sigur la inima românilor: prin imaginea pe care presa i-o construieşte. De aceea dragostea cu de-a sila între politician şi popor are ca preludiu presa.

ONG-urile de media: Strategia Naţională de Apărare este superficială şi ameninţă democraţia
ONG-urile de media din România condamnă concluziile din Strategia Naţională de Apărare a Ţării conform cărora presa reprezintă o vulnerabilitate la adresa securităţii naţionale, amintind că rolul presei într-o democraţie este acela de a informa, chiar dacă asta presupune critici.

"Reamintim preşedintelui României şi CSAT că rolul presei într-o societate democratică este acela de a informa publicul în legătură cu chestiuni de interes public. Atunci când jurnaliştii informează publicul, există şi riscul ca instituţii ale statului să fie criticate. Riscul ca jurnaliştii să se înşele şi să «răspândească informaţii false» este un risc asumat în orice democraţie în virtutea respectării dreptului la libertatea cuvântului", se precizează într-un comunicat de presă de miercuri al mai multor organizaţii care apără libertatea presei.

În opinia semnatarilor documentului, responsabilitatea presei este "să transmită informaţii", iar a publicului "să le primească şi să le evalueze".

"Politicienii şi funcţionarii publici au posibilitatea să contracareze orice informaţii eronate transmise de presă", mai afirmă reprezentanţii ONG-urilor.

Aceştia critică şi faptul că documentul adoptat de CSAT "nu conţine şi nici nu face trimitere la niciun fel de dovezi în legătură cu posibile campanii de presă la comandă", lucru valabil şi în cazul afirmaţiei conform căreia există "presiuni exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului".

Astfel, în opinia semnatarilor comunicatului, Strategia Naţională de Apărare "generalizează abuziv situaţii pe care le presupune a fi reale, iar prin acest fapt calomniază presa în ansamblul ei".

"Acest document oficial, care conţine enunţuri superficiale şi acuzaţii împotriva presei în ansamblul ei, constituie o ameninţare severă la adresa libertăţii cuvântului, prin faptul că el poate fundamenta iniţiative legislative menite să desfiinţeze orice afirmaţie critică la adresa inistituţiilor statului. De aceea condamnăm afirmaţiile din Strategia CSAT şi facem un apel la Parlamentul României să aducă modificările necesare acestui document, eliminând referirile la vulnerabilitatea pe care o reprezintă critica de presă", se arată în comunicatul citat.

Documentul este asumat de ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei, de Centrul pentru Jurnalism Independent, de Asociaţia Patronală a Editorilor Locali, de Convenţia Organizaţiilor de Media, de Federaţia Română a Jurnalistilor MediaSind, de Patronatul Presei din România Romedia şi de Centrul de Resurse Juridice.

● Citiţi documentul privind strategia naţională de apărare - format pdf