Spaţiul Schengen. Când și pentru noi?

Aderarea la spaţiul Schengen rămâne un subiect sensibil pentru partenerii europeni, de al căror refuz ne lovim cu fiecare ocazie. Conform misiunilor succesive de evaluare, România îndeplineşte, încă din 2010, toate criteriile prevăzute de legislaţia care reglementează aderarea la spaţiul Schengen.

Motivele care stau în spatele refuzului de a accepta România şi Bulgaria în grupul celor 26 de state care fac parte din zona de liberă circulaţie ţin mai mult de aspecte privind migraţia şi accesul pe piaţa muncii în alte state europene decât de problema securizării fontierelor sau a pachetului MCV. Deşi România îndeplineşte toate criteriile necesare pentru aderarea la spaţiul Schengen, ţara noastră se loveşte de refuzul altor state din Uniunea Europeană care trebuie să-şi dea acordul. În conformitate cu articolul 4, alineatul 2 din Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la Uni-unea Europeană, decizia Consiliului JAI, cu privire la in-trarea în spaţiul Schengen, trebuie luată cu una-nimitate. Acest aspect permite unui stat să împiedice aderarea României la Schengen, deşi cele¬lalte state ar fi de acord.

După o întrevedere cu președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, şi cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, premierul Victor Ponta declara că România se bucură de sprijinul Comisiei Europene şi de cel al Parlamentului European în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen, însă mai trebuie convinse una sau două ţări membre care încă au reţineri faţă de acest lucru. Şi preşedintele Klaus Iohannis este de părere că România îndeplineşte toate criteriile. „Îndeplinim integral criteriile de aderare la spaţiul Schengen, orice nelă¬muriri pe acest palier ţin pur de considerente politice”, a spus preşedintele.

Printre statele europene de al căror refuz ne lovim permanent se numără Olanda şi Germania. În acest sens, în luna martie, ambasadorul Olandei la Bucureşti declara că Parlamentul olandez nu susţine aderarea României la spaţiul Schengen, deoarece consideră că nu au fost implementate toate cerințele iniţiale pentru a deveni membru al Uniunii Europene. În spatele acestui refuz mai stă şi o altă nemulţumire a legislativului olandez, şi anume aceea că statul român nu a plătit compania olandeză care, în urmă cu şapte ani, a recuperat epava unei nave eşuate pe canalul Dunăre-Marea Neagră. Subiectul aderării la spaţiul Schengen a fost discutat recent de preşedintele Klaus Iohannis şi cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, însă discuţia nu a avut niciun rezultat. Merkel con-sideră că, deşi România a înregistrat progrese pozitive, reformele trebuie implementate în continuare.