Preşedintele Traian Băsescu acuză din nou. Parlamentul că a făcut o lege pentru o anumită clientelă, motiv pentru care a trimis spre reexaminare noua lege a caselor naţionalizate. Şeful statului cere partidelor să nu fie părtaşe la o nouă naţionalizare.
Preşedintele Traian Băsescu acuză din nouParlamentul că a făcut o lege pentru o anumită clientelă, motiv pentru care a trimis spre reexaminare noua lege a caselor naţionalizate. Şeful statului cere partidelor să nu fie părtaşe la o nouă naţionalizare.
Noua lege a caselor naţionalizate, potrivit căreia retrocedările
nu se vor mai face în natură, ci doar în echivalent, este considerată de Preşedinţie
drept inechitabilă, neconstituţională şi, în fapt, fundamentul unei noi naţionalizări.
Preşedintele Traian Băsescu a ieşit ieri într-o conferinţă de presă pentru a
argumenta cererea adresată Parlamentului de reexaminare a legii, care, în
opinia sa, serveşte unei anumite clientele politice care a dobîndit proprietăţi.
"Cel mai grav lucru, din punct de vedere politic, este că, fără să
declare, devine un act de renaţionalizare, consolidînd ceea ce s-a făcut în
perioada comunistă, cînd oamenii au fost deposedaţi abuziv de proprietăţi",
a susţinut Traian Băsescu, arătînd că se "anulează implicit calitatea de
proprietar a celor care au fost deposedaţi abuziv de bunuri imediat după
instaurarea regimului comunist".
ARGUMENTE. În
cele 11 puncte cu care a argumentat întoarcerea legii în Parlament, şeful
statului include, de exemplu, prevederea legată de despăgubirea celor care au
cumpărat imobile naţionalizate în baza Legii 112 la preţul pieţei, deşi ei au
cumpărat la preţ de contabilitate. "Ai dat 15.000 de dolari, pentru ca
statul să te despăgubească acum cu 300.000 de dolari sau euro", a motivat
preşedintele "ajutorul" dat clientelei de proprietari de naţionalizate,
care au acum "ocazia de a obţine venituri necuvenite". "Dacă
mergeţi la Primăria Capitalei şi vedeţi restituirile pe 112 şi pe Legea 10, veţi
constata că cei care au cumpărat foarte repede au fost oameni cu influenţă, şi
nu orice oameni", a declarat preşedintele României. Cum el însuşi este
unui dintre aceşti proprietari, cumpărînd apartamentul din vila din Mihăileanu
cu circa 19.000 de dolari, Traian Băsescu susţine însă că asta nu-l împiedică să
întoarcă legea la Parlament.
NECONSTITUŢIONALĂ.
Preşedintele a mai arătat că noua lege nu corespunde exigenţelor Convenţiei
internaţionale a drepturilor omului, dar nici Constituţiei României, întrucît
restricţionează retrocedarea terenurilor care au fost confiscate o dată cu
imobilele şi care se află acum în proprietatea statului.
Contractele de vînzare-cumpărare pe Legea 112 devin opozabile oricărui act de proprietate al celor deposedaţi abuziv, acest lucru avînd un caracter profund neconstituţional pentru că are un caracter retroactiv, iar astfel se consolidează ideea că legea face o nouă naţionalizare, nemairecunoscînd dreptul foştilor proprietari de a-şi dobîndi proprietatea, a arătat acesta. "Legea abrogă interdicţia ca în perioada derulării unui proces prin care un contract de vînzare-cumpărare este atacat în instanţă să nu fie vîndut. Actuala lege dă dreptul celor care au dobîndit proprietăţi fără drept temei să le vîndă chiar dacă există un proces în desfăşurare", a precizat Traian Băsescu. Un alt argument al Preşedinţiei este cel legat de absenţa unor soluţii pentru situaţiile tranzitorii. "Adică, dacă este un fost proprietar cu hotărîre judecătorească definitivă pentru restituire, dar nu s-a făcut punerea în posesie, nu există în lege o soluţie, dacă se ţine cont de hotărîrea instanţei sau de faptul că nu s-a făcut punerea în posesie, şi atunci legea însăşi anulează o hotărîre judecătorească", a explicat şeful statului. El a făcut un apel către partidele parlamentare să nu se facă părtaşe la o nouă naţionalizare şi să ţină cont astfel, de obiecţiile sale, iar Guvernul să rezolve situaţia chiriaşilor din casele naţionalizate prin construcţia de locuinţe.
"CLIŞEU
PROPAGANDISTIC". Cum şi deputaţii PD-L au votat această lege, Traian Băsescu
a acuzat-o pe o ziaristă care i-a solicitat să comenteze acest fapt că se află "într-un
clişeu propagandistic", întrucît el nu e preşedintele PD-L. "Vreau să
ştiţi că foarte rar am discuţii cu ei, că nu eu mă ocup de coordonarea
atitudinilor şi poziţiilor partidului în Parlament", a arătat el, indicînd
ca răspunsul să-l dea Emil Boc. Care Emil Boc a
emis imediat un comunicat de presă în care arată că "Parlamentul
trebuie să găsească un echilibru între respectarea prevederilor constituţionale
cu privire la dreptul de proprietate şi necesitatea prevenirii abuzurilor
legate de menţinerea la nesfîrşit a procesului retrocedărilor", care
creează "numeroase probleme chiriaşilor de bună credinţă şi deopotrivă
autorităţilor locale", acest aspect determinîndu-i pe unii deputaţi PD-L să
voteze legea.
Reacţia politicienilor
Decizia preşedintelui de a trimite pentru reexaminare legea retrocedării imobilelor nu a rămas fără ecou pe scena politică. Liberalii au fost singurii care au fost de acord cu preşedintele, spunând că retrocedările trebuie să continue. "Obicţiunile pe care le-a ridicat şeful statului sunt, în principiu, întemeiate. Noi nu vom face decît să respectăm votul pe care l-am dat acum o lună şi jumătate în senat”, a declarat senatorul PNL, Puiu Haşotti. PSD îşi va menţine poziţia în ceea ce priveşte propunerea legislativă care îi vizează pe cei care ar trebui să fie evacuaţi din casele naţionalizate, după cum a anunţat viceşedintele PSD Victor Ponta. "Îmi pare rău că preşedintele nu se gândeşte decât la cei care au câştigat din afaceri şi nu se gândeşte şi la cei care au o mare problemă şi se trezesc cu lucrurile în stradă. Să fie convins că noi o vom vota la fel în Parlament şi va fi obligat să o promulge”, a spus deputatul social-democrat. La rândul său, vicepreşedintele PRM Lucian Bolcaş s-a declarat revoltat de modul în care s-au făcut retrocedările şi a afirmat că legea retrimisă Parlamentului încerca să repare un rău. Potrivit lui Bolcaş, pe acest act normativ mai pot exista discuţii şi pot exista şi variante juridice mai bune "în sensul reparării răului făcut celor care au investit pentru a avea un acoperiş deasupra capului”. "Vom analiza şi, dacă preşedintele are dreptate, în mod evident, o vom modifica. Dacă nu e sustenabilă varianta propusă de Băsescu, ori vom găsi o altă soluţie, dacă totuşi problema de fond e într-adevăr existentă, ori va rămâne legea aşa. Cel puţin noi aşa vom vota”, a spus şi liderul deputaţilor UDMR, Marton Arpad.
Defectul lui Adrian Bold – rutina
Traian Băsescu găseşte binevenită schimbarea arhitectului-şef al Capitalei, Adrian Bold. Nu pentru că acesta ar fi controlat urbanistic Bucureştiul prin firmele familiei sale, ci pentru că acesta trebuie să "iasă din rutina funcţiei". "Dacă schimbarea lui de acolo se face legal, este un lucru bun. Pînă la urmă, oricine stă vreo 12-15 ani pe o funcţie trebuie să iasă din rutina funcţiei şi e bine să se mai ocupe şi de altceva decît de a fi arhitect-şef al Bucureştiului", a declarat el. Întrebat cum a colaborat cu Bold, fostul primar general a răspuns: "Cînd mai bine, cînd mai rău. A depins". De ce nu l-a schimbat el? Pentru că "era funcţionar public" şi a avut "dificultăţi în clarificarea relaţiilor cu Adrian Bold". Întîmplarea face însă ca nici Adriean Videanu să nu reuşească să-l "ajute" pe Bold să iasă din rutină. La scurtă vreme după preluarea mandatului, Videanu a făcut şi el un audit al angajaţilor Primăriei şi avea pe lista demiterilor mai multe capete din Primărie, în frunte cu arhitectul-şef. Jurnalul Naţional a publicat atunci lista, pentru ca Videanu să facă imediat pasul înapoi. Surse din Primărie şi din PD arătau atunci că el s-a răzgîndit ca urmare a unei intervenţii violente a şefului statului în apărarea oamenilor săi din Primărie.
CUNOAŞTEREA
PRIETENULUI. O versiune cu totul specială a avut ieri preşedintele şi în
privinţa relaţiei cu regii asfaltului, de care s-a mai dezis şi pînă acum. Neîntrebat
de nimeni, el a ţinut ieri să remarce că Ministerul Transporturilor a acordat
joi contracte pe termen lung unor firme despre care "presa spune de vreo
trei ani" – "pe bani sau din proprie iniţiativă" – că sînt ale
lui, "domnii Căşuneanu, Besciu şi Umbrărescu" obţinînd un contract de
173 milioane de euro. "Dacă tot sînt rău corupţi, de ce Dumnezeu ar mai obţine
contracte, mă întreb, aceste firme?", a punctat el. Traian Băsescu a suţinut
din nou că firmele acestora nu au lucrat cu Ministerul Transporturilor în
mandatul său, ci din mandatul Mitrea încoace, în timp ce la Primăria Capitalei
l-a moştenit pe Besciu de la
Euroconstruct de pe vremea lui Lis, dar a venit cu o nuanţă uluitoare: "Nu
am avut niciodată legături cu oamenii aceştia, îi cunosc, cel puţin pe domnul Căşuneanu
şi pe domnul Umbrărescu, ca şi constructori – repet, ca şi constructori – i-am
cunoscut la inundaţiile din 2005". Delimitarea de constructorul Căşuneanu
se produce după şase ani de cînd, într-un
interviu publicat de Jurnalul Naţional ( 12 iunie 2002), Traian Băsescu
afirma că el şi omul de afaceri din Oituz sînt "buni amici". Recunoştea
tot atunci că acesta a fost client al Ministerului Transporturilor nu ca
drumar, nu cu asta se ocupa pe atunci, ci în calitate de beneficiar de licenţe
de transport pentru cele peste o sută de tiruri pe care le deţinea. Cei doi
amici sînt legaţi totodată de terenul din Aleea Privighetorilor (Băneasa) pe
care Traian Băsescu l-a cumpărat în aceeaşi zi cu amicul Căşuneanu de la aceiaşi
proprietari – plătind pentru parcele vecine şi egale unul 1,5 miliarde (Băsescu),
celălalt 5 miliarde (Căşuneanu). Peste doi ani Băsescu l-a vîndut unei doamne
din Oituz contra a 12 miliarde de lei, pentru ca în 2007 să afirme la TVR că i
l-a vîndut lui Căşuneanu. De asemenea, Căşuneanu i-a vîndut lui Băsescu o
limuzină Mercedes Benz S500 contra a 13.000 dolari.
Bucuros că a retrocedat CICLOP
Preşedintele României s-a declarat ieri "bucuros" că a retrocedat imobilul CICLOP din Magheru în modul în care l-a retrocedat. "Eu mă bucur că am reuşit să o restitui în proprietatea foştilor proprietari, cum, de altfel, am mai restituit circa 2.000 şi ceva de imobile în timpul în care am fost primar general şi vă pot spune că am avut foarte multe procese pe care le-am cîştigat, şi cu dispoziţiile de restituire pe Legea 10, şi cu
procesele legate de demolarea chioşcurilor", a replicat Traian Băsescu articolului din Jurnalul Naţional, care a arătat că imobilul a fost restituit într-o lună de la solicitare unor moştenitori pe care instanţa tocmai nu-i recunoscuse de moştenitori. În urma acestui articol, PSD a anunţat că depune o plîngere penală împotriva actualului preşedinte.
Săftoiu, invitată de PNL să candideze
PNL Prahova i-a propus fostului consilier prezidenţial Adriana Săftoiu să aleagă un colegiu uninominal din acest judeţ dacă se va hotărî să candideze pentru un mandat de parlamentar. Potrivit preşedintelui PNL Prahova, Adrian Semcu, fostul consilier prezidenţial, cu care liberalii au colaborat în campania electorală pentru locale, nu a confirmat, pînă în prezent, dacă va candida sau nu la Prahova. Semcu a declarat, totodată, că ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, ales în 2004 senator de Prahova pe listele Alianţei D.A., va candida pentru încă un mandat de parlamentar în judeţul Prahova. În judeţul Prahova vor exista, pentru alegerile parlamentare din acest an, 17 colegii uninominale, 12 pentru Camera Deputaţilor şi 5 pentru Senat.