x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Politică Tăriceanu: Patriotismul nu este doar un sentiment sezonier şi festiv, ci, în egală măsură, o alegere raţională

Tăriceanu: Patriotismul nu este doar un sentiment sezonier şi festiv, ci, în egală măsură, o alegere raţională

28 Noi 2018   •   15:48
Tăriceanu: Patriotismul nu este doar un sentiment sezonier şi festiv, ci, în egală măsură, o alegere raţională

1 Decembrie nu este numai ziua în care naţiunea s-a desăvârşit prin unirea tuturor românilor în cuprinsul aceluiaşi stat, 1 Decembrie este şi ziua în care ar trebui să celebrăm democraţia reprezentativă şi pluralismul, în care s-ar cuveni să recunoaştem rolul central al partidelor politice democratice în istoria noastră contemporană, rol la fel de mare ca acela al Armatei ori al guvernelor, a declarat miercuri preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu.

"Pe această cale, s-ar putea să înţelegem mai bine că patriotismul nu este doar un sentiment sezonier şi festiv, ci, în egală măsură, o alegere raţională. Montesquieu a scris cândva că adevăratul patriotism înseamnă să iubeşti legile ţării tale. Desigur, dacă aceste legi îţi merită afecţiunea. Unde este libertatea, acolo este ţara mea, a întărit şi Benjamin Franklin. Ţine de noi, aşadar, membrii Parlamentului, dacă vom fi dispuşi să ne lăsăm inspiraţi de principiile şi valorile din care s-a hrănit Rezoluţiunea de la Alba Iulia, să le dăm motive românilor să fie patrioţi adevăraţi şi să facem din România o patrie a libertăţii pentru toţi cetăţenii ei. Noi suntem cei care avem datoria de a consolida regimul democratic a cărui viziune a însufleţit Adunarea de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918", a subliniat Tăriceanu, în alocuţiunea rostită la şedinţa solemnă a Parlamentului, consacrată celebrării Centenarului Marii Uniri.

Preşedintele Camerei superioare a Legislativului a adăugat că, "aşa cum s-au petrecut faptele", 1 Decembrie 1918 nu a fost un eveniment militar şi guvernamental, ci unul "eminamente civic".

"Dacă este să luăm în serios ceea ce s-a petrecut la Alba Iulia în 1918, ar trebui să aniversăm nu doar un eveniment de ţinută patriotică, ci deopotrivă un act autentic de democraţie, un manifest al democraţiei, textul Rezoluţiunii, ce ar putea avea pentru noi aceeaşi însemnătate civică pe care Declaraţia de independenţă o are pentru americani ori Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului pentru francezi", a arătat preşedintele Senatului.

El a relevat importanţa zilei de 1 Decembrie, eveniment ce a dus la constituirea statului naţional al românilor prin unificarea tuturor provinciilor istorice.

"Ziua de 1 Decembrie este unanim şi pe bună dreptate privită ca un eveniment, cel mai important, dintr-o serie lungă de episoade ce au dus la constituirea statului naţional al românilor prin unificarea tuturor provinciilor istorice în care aceştia erau covârşitor majoritari. Neîndoielnic, prima decizie a Adunării de la Alba Iulia a fost aceea de unire a românilor din Ardeal, Banat, Maramureş cu regatul României. Este deci just ca, la 1 Decembrie, să celebrăm decizia românilor de acum un veac de a trăi împreună ca o naţiune indivizibilă. Este tot atât de drept să îi comemorăm, în fiecare zi de 1 Decembrie, pe ostaşii români care, prin jertfa de sânge, au adus mai întâi pe lume România ca stat suveran şi independent şi au făcut apoi posibilă înfăptuirea României Mari", a spus Tăriceanu.

Potrivit acestuia, evenimentele de la Alba Iulia de acum un secol nu au fost însă doar expresia politică şi încununarea instituţională a unei revoluţii naţionale, ci ele au pus în mişcare "şi o a doua revoluţie, o revoluţie democratică".

"Unirea cu România a fost prima, dar nu singura măsură decretată de Rezoluţiunea de la Alba Iulia. Unirea nu a fost atunci afirmată ca o împlinire metafizică a unui ideal secular, ci ca un act de luciditate politică, deopotrivă democratic în gândire şi radical în acţiune. Unirea a fost proclamată deopotrivă ca o reparaţie istorică şi ca un proiect de societate. În textul Rezoluţiunii, unirea a fost mai întâi asociată cu citez "înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice". Printre trăsăturile acestui regim, delegaţii de la Alba Iulia au enumerat libertatea neîngrădită şi necondiţionată de exprimare şi de gândire. Au adăugat imediat "votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional pentru ambele sexe". Naţiunea pe care şi-o imaginau participanţii la Adunarea de la Alba Iulia avea aşadar nu numai o dimensiune etnică, dar şi o indiscutabilă componentă civică", a precizat Tăriceanu. AGERPRES

 

×
Subiecte în articol: Călin Popescu-Tăriceanu