Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a pledat la conferinţa PESC/PSAC pentru ca ţările din Balcanii de Vest să depăşească diferendele pe care le au, astfel încât angajamentul durabil al Uniunii Europene pentru realizarea reconcilierii interne şi externe să fie reconfirmat, ca precondiţii pentru aderarea la UE.
"În Parlamentele pe care le reprezentăm, e necesar să promovăm formule legislative care să sprijine dezvoltarea societăţilor reziliente, mai ales în statele din prima linie, şi, în acelaşi timp, trebuie să fim actori mai hotărâţi în vecinătăţile noastre estice şi sudice, pentru a ne asigura că partenerii noştri dispun de mijloacele pentru promovarea şi apărarea democraţiei, libertăţii şi demnităţii umane. Salutăm hotărârea, perseverenţa şi curajul demonstrate de actorii politici şi civici, care au făcut posibilă implementarea Acordului de la Prespa - ca importantă piatră la temelia păcii şi securităţii în Europa de Sud-Est. Invităm stăruitor decidenţii din regiune să valorifice această realizare în sensul soluţionării diferendelor de lungă durată, în special prin intermediul dialogului Belgrad - Priştina, facilitat de UE. Să reconfirmăm clar şi răspicat angajamentul durabil al Uniunii pentru realizarea reconcilierii interne şi externe, ca precondiţii pentru aderarea la UE, şi să solicităm insistent ţărilor din Balcanii de Vest să depăşească dezacordurile care le mai rămân", a afirmat Tăriceanu, joi, la Palatul Parlamentului, în deschiderea celei de-a XIV-a Conferinţe Interparlamentare privind Politica Externă şi de Securitate Comună şi Politica de Securitate şi Apărare Comună (PESC/PSAC).
El a subliniat că regiunea Mării Negre este una dintre cele mai importante pentru securitatea UE, motiv pentru care "instituţiile europene trebuie să-i sporească vizibilitatea în politici şi să adopte o abordare regională mai clară şi mai bine formulată".
"În acest context, urmărim cu preocupare militarizarea Mării Azov, ca aspect al agresiunii şi violării dreptului internaţional care ameninţă securitatea întregii regiuni. România a acţionat consecvent pentru a influenţa pozitiv parcursul Republicii Moldova spre aderarea la UE, deopotrivă prin sprijinirea eforturilor naţionale de a aduce instituţiile de la Chişinău la standarde europene, precum şi prin întărirea interconexiunilor culturale, economice şi sociale. Relaţia benefică şi apropiată construită între UE şi Republica Moldova nu trebuie să devină o victimă a evoluţiilor recente. Este important ca grupul de prieteni ai Republicii Moldova să continue să fie activ în contextul politic post-electoral aflat în schimbare şi să încerce să consolideze încrederea cu executivul care va rezulta la Chişinău - în beneficiul întăririi mecanismelor şi instituţiilor democratice, pentru construirea unei societăţi pro-Europa în imediata vecinătate a UE", a adăugat Tăriceanu.
Preşedintele Senatului a apreciat că "atacurile cibernetice şi ameninţările războiului hibrid sunt provocări importante", care trebuie înfruntate în comun şi pentru care trebuie pregătite răspunsuri corespunzătoare prin intermediul Politicii de Securitate şi Apărare Comună". AGERPRES
Citește pe Antena3.ro
