Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, consideră că trebuie identificate soluţii pentru "recalibrarea" conceptului politic european, subliniind necesitatea unei politici externe comune susţinute de "certitudinea unui destin comun" întemeiat pe valori partajate în întreaga Europă.
"Cel mai adesea, crizele şi înfruntările care nu primesc răspunsuri corespunzătoare produc clivaje sau accentuează fragmentări existente, afectând profund conştientizarea valorii care se cuvine a li se conferi solidarităţii şi coeziunii pentru a menţine o Uniune trainică. Suntem chemaţi, ca membri ai Parlamentelor din UE, să identificăm soluţii care să faciliteze recalibrarea conceptului politic european şi, în acelaşi timp, să depunem toate eforturile pentru a ajunge la o politica externă comună susţinută de certitudinea unui destin comun întemeiat pe valori partajate între Est şi Vest, Sud şi Nord. O Europă cu două sau mai multe viteze ar fi de natură să impună poveri suplimentare la realizarea consensului", a afirmat Tăriceanu, joi, la Palatul Parlamentului, în deschiderea celei de-a XIV-a Conferinţe Interparlamentare privind Politica Externă şi de Securitate Comună şi Politica de Securitate şi Apărare Comună (PESC/PSAC).
El susţine că "a depune eforturi pentru promovarea unei Politici Externe şi de Securitate Comune pare să fi devenit mai degrabă un ideal înalt în actualul context mondial, caracterizat de un ansamblu de probleme interconectate, care generează reacţii fragmentate din partea statelor, potrivit mărimii lor, a bugetului de care dispun, a capacităţii de apărare, a independenţei energetice sau a localizării lor geografice".
"A îndeplini interesele naţionale ale fiecărui stat prin decizii suverane de angajare în alianţe sau contracte profitabile - cu scopul de a-şi securiza resursa energetică sau un sistem mai avansat de armament, de exemplu - şi, în acelaşi timp, a face demersuri ca uniune de state în relaţie cu terţii cu scopul de a asigura securitatea şi prosperitatea pentru toţi membrii săi este o ecuaţie care, în opinia mea, ne solicită, mai mult decât orice, coeziune şi solidaritate ancorate într-o viziune de viitor partajată. Din păcate, se face simţită o percepţie că această viziune pierde treptat din coerenţă şi că politicile adoptate după îndelungi eforturi cu scopul de a o susţine încep să-şi piardă din finalitate în urma crizelor recente care au afectat societăţile noastre: criza europeană a datoriei suverane, care a erupt în 2009, criza refugiaţilor în Europa, care a răbufnit în 2015, şi criza Brexitului, aruncată în arena europeană în 2016. Trebuie să adaug în această listă, într-o categorie similară de efecte care ne preocupă în mod egal, contestarea legitimităţii actualei Comisii Europene, ca rezultat, pe de o parte, al înţelegerii sale asupra scopului şi funcţiunii articolului 7 al Tratatului privind Uniunea Europeană, dar şi asupra propriului rol, ca braţ mandatat politic al UE în relaţia cu guvernele din Ungaria şi Polonia", a susţinut şeful Senatului.
Potrivit lui Tăriceanu, "contestarea legitimităţii (Comisiei Europene - n.r.) este alimentată în plus de tergiversarea în relaţie cu România şi Bulgaria a încheierii şi ridicării Mecanismului de Cooperare şi Verificare, care, de 12 ani, le subminează acestor ţări calitatea de membri cu drepturi depline în UE - de la aderarea lor, în 2007".
"Dincolo de orice îndoială, crize şi înfruntări care să necesite un răspuns comun la nivel UE, vor continua să apară în acest context internaţional, caracterizat de protecţionism, şi predispoziţii hegemonice care contrabalansează un multipolarism şovăielnic. De aceea, trebuie să evităm lipsa de unitate pe 'frontul de acasă' pentru a reuşi construirea atât de necesarului consens care să susţină o poziţionare solidă şi unanimă pe care se întemeiază capacitatea de influenţă în chestiuni de politică externă - în acelaşi fel în care UE exercită influenţa în chestiuni de comerţ, conectivitate sau alte domenii sectoriale de cooperare cu parteneri terţi. Suspendarea Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF) ne confruntă cu perspectiva de nedorit a unei noi curse a armelor nucleare în Europa. Retragerea Statelor Unite din acordul nuclear cu Iranul, răspunsul pe Flancul estic la ameninţările generate de anexarea Crimeii sunt doar o parte din înfruntările actuale la adresa Politicii Externe şi de Securitate Comună. Ne este clar că trebuie să fim ferm uniţi în Europa pentru a apăra beneficiile păcii instaurate după ultimele două războaie: al Doilea Război Mondial şi Războiul Rece", a mai spus Tăriceanu. AGERPRES
Citește pe Antena3.ro
