Traian Basescu: "Putem trimite trupe In Liban"

Presedintele Traian Basescu a spus la Washington ca Romania poate participa cu trupe in Liban, daca va exista o decizie internationala in acest sens. Presedintele s-a intalnit cu lumea buna a politicii americane, cu care a discutat si despre insta-larea bazelor SUA la noi.

Aflat in vizita oficiala la Washington, presedintele Traian Basescu a declarat ca Romania poate participa cu trupe in Liban, daca va exista decizie internationala in acest sens. Presedintele s-a intalnit cu lumea buna a politicii americane, cu care a discutat inclusiv despre instalarea bazelor SUA la noi.

Bucuresteni, nu va plangeti! La Washington e mult mai cald. Afara e cald rau, cu atat mai insuportabil cu cat, in orice cladire te-ai afla, e racoare. Capitala Statelor Unite e o mare uzina de frig, care te salveaza fie ca te-ai afla intr-o masina ori intr-un birou. Editia de ieri a ziarului a surprins intrarea lui Basescu la Pentagon. Nu si iesirea. Pentru ca sapte ore, diferenta de fus orar, ne-au facut inamicii tipografiei. Noi, ziaristii, am dospit la 40 de grade pe niste trepte, vreo ora, asteptand sa se produca intalnirea la Pentagon. A fost cam ca la Casa Alba: ne-a adulmecat atent si profesionist potaia antibomba (mie mi-a lins tandru camera video), dulapurile cu ochelari fumurii si receptor in ureche ne-au tinut din scurt, nu cumva sa fumam sau sa transpiram in afara perimetrului prestabilit.

PE TREPTELE PENTAGONULUI. Un elicopter si-a desertat continutul uman sub nasul nostru in vecinatatea Pentagonului, care e intr-adevar mare, dar nu pe inaltime, cat in adancime, in sus are vreo trei etaje, dar in jos, se spune, de trei ori mai multe. Garda militara a exersat plictisitor de perfect, asteptand oaspetele.

GALAGIA NOPTII. Acum, cand povestesc ce-a fost acolo, sunt tot la Hotel Watergate (cel care l-a costat tronul pe Nixon) si admir galagia de afara. Cum poti admira o galagie? Veniti aici si aflati. E crucea noptii, dar in oras e un trafic infernal. Nu pe strada, ci pe sus. Prin aer. Zboara un avion la doua minute, in medie, si toate zboara periculos de jos. Si cam inclinate pe-o aripa, asa cum le vine sa aterizeze.

ETAPA CAPITOLIU. Dupa Pentagon, Traian Basescu a ajuns la Capitoliu. Noi am ajuns cu mult inaintea lui, am strabatut in goana o cladire fascinanta, am trecut in revista impudic de fugar statuile comandantilor militari, politicienilor, sefilor de trib si pastorilor care-au facut din Statele Unite ceea ce vedem acum. Nu ne-am putut bucura de nimic-nimic, intr-un loc pentru care, ca sa-l vada, multi oameni ar plati din greu. Noi am fost si n-am fost. Mai exact, am trecut prin Capitoliu, pentru a-i admira pivnitele. Nu glumesc. Dupa ce-am asistat la momentul de gratie cand presedintele Romaniei a intrat la brat cu presedintele Camerei Reprezentantilor americani, sa puna tara/lumea la cale, am fost condusi prin niste subterane, am trecut prin dreptul camerelor unde se calca lenjeria, se spala vase, se drege tot ce-i stricat prin Capitoliu, o Casa a Poporului ceva mai mica, dar mult mai dichisita. Le-as fi suspectat pe gazde ca isi bat joc de noi, purtandu-ne printre tevi si carucioare impinse de negri vigurosi, dar aveam sa vad o sumedenie de congresmeni strecurandu-se printre toate acestea prin pivnita, asa incat m-am consolat ca asta-i moda pe acolo, pe la ei.

INTELEGERI. Ma intorc la discutia Basescu-Rumsfeld, asa cum nici unul dintre ei nu apucase sa ne-o prezinte la iesirea din Pentagon, pentru simplul motiv ca fuseseram siliti de protocol sa mergem la Capitoliu inainte ca intrevederea sa ia sfarsit. Dupa doua ore (cam pe cand iesisem din beciul cu tevi al Capitoliului), Traian Basescu ne-a povestit ce-a vorbit cu seful armatei americane. S-au inteles ca in anul ce vine facilitatile de acces ale armatei americane in Romania sa fie gata.

Aceste facilitati (ori baze militare, daca nu e prea pretentios spus) beneficiaza in prezent de o finantare americana de 20%, insa noi dorim/speram un 50%. Al doilea subiect e sprijinul logistic american pentru subunitatile romanesti desfasurate in teatrele de lupta din Orientul Mijlociu. Noi avem, desigur, trupe acolo, asta e contributia noastra. Insa americanii (ori britanicii) trebuie sa le dea mancare si carburant si echi-pament, sa-si faca baietii nostri misiunile asa cum scrie la carte.

DIN NOU TEO PETER. Basescu a mai ridicat in fata lui Rumsfeld problema Teo Peter. E drept, peste justitia americana care l-a facut scapat pe sergentul ucigas nu se mai poate baga nimeni. Despagubirile civile catre familia victimei, puse in sarcina Departamentului american al Apararii, trebuie achitate cinstit, nu formal. De aceea Basescu socoteste ca milionul de dolari solicitat este o suma corecta, iar obligatia partii americane trebuie asumata la nivel inalt, nu lasata la indemana contabililor. Asemenea situatii pot invenina opinia publica din tara si pot aduce deservicii greu de evaluat intereselor bilaterale.

SI IAR DESPRE VIZE. Despre coordonatele discutiilor cu secretarul american al Apararii, Traian Basescu ne-a putut vorbi abia dupa incheierea intalnirii de la Capitoliu cu o serie de congresmeni prieteni ai Romaniei. Presedintele roman nu a acceptat sa discute despre subiectele care forfotesc in media de la Bucuresti. "Americanii la nivel inalt nu sunt ridicoli", zice presedintele Basescu. Cel putin asa reiese din faptul ca nimeni nu l-a intrebat la Washington despre disparitia lui Omar Hayssam si demisiile celor trei sefi ai serviciilor romane de informatii. In fond, sunt problemele noastre interne, nu sunt subiecte care sa "miste" cu ceva SUA. La Washington a venit sa consolideze o relatie transoceanica deja vizibila, cu un "mare licurici" care ni se arata prietenos si dornic de apropiere. Nu chiar atat de dornic incat sa ne primeasca in curand fara vize, insa ne lasa sa speram macar. Sa intram in UE si-om mai vorbi si de vize. La Capitoliu s-a intalnit cu speaker-ul Camerei Reprezentantilor, Dennis Hastert, caruia i-a cerut sprijin pentru ca romanii sa poata calatori fara vize in SUA "intr-un viitor relativ apropiat". Si i-a daruit acestuia un album cu imagini ale unor localitati romanesti emblematice.

CEL MAI MARE AMERICAN

Ziua de lucru inceputa la Casa Alba avea sa se incheie la Capitoliu cu o intalnire de pomina. Pe treptele Congresului, o silueta inconfundabila: cel mai mare american ne iesea in intampinare. Nu, nu e George W., pe acela l-am lasat la Casa Alba. Personajul numit de noi are ca atribut definitoriu marimea, nu puterea. La cei 2,24 metri ai sai, cel mai mare american e un roman, romanul Ghita Muresan (foto), "uriasul meu!". Ghita s-a aplecat spre noi. Da, din America iubeste Romania, iar ajuns in tara priveste cu dor inspre ocean. Locul sau e la mijloc: intre tara care l-a dat pe giganticul baschetbalist si tara care l-a primit si adoptat, inca de acum vreo 14 ani. Ghita o sa faca scoala pentru tineri baschetbalisti la Cluj. Bietul Ghita! A suportat cu stoicism asaltul ziaristilor romani, care profitau de momentul ivit, ca sa prinda o fotografie cu Mister Big. Ghita a vorbit si despre mancarurile preferate, dorul de tara, dand declaratii pentru posturile de televizine preferate.

PREGATITI

Romania are capacitatea de a participa cu trupe in Liban, daca va exista o decizie internationala in acest sens, a declarat, ieri, la Washington, presedintele Basescu. El a precizat ca avem capacitatea de a ne indeplini obligatiile ca stat membru NATO si ca stat european. "Comunitatea internationala poate conta pe sprijinul Romaniei in restabilirea pacii in Liban si pentru a garanta securitatea Israelului", a spus el, insistand asupra necesitatii asigurarii securitatii Israelului, in care Romania este direct interesata din cauza comunitatii romanesti, precizeaza Mediafax. Vizita presedintelui Basescu la Washington se desfasoara la scurt timp dupa controversele politice care au avut loc la Bucuresti intre principalele partide de guvernamant - PNL si PD, sustinut de seful statului - privind retragerea trupelor romanesti din Irak. In alta ordine de idei, presedintele a declarat, tot ieri, la dezbaterea "Energia caspica si coridorul Marii Negre", ca "Gazprom este mai eficient decat Armata Rosie in a demonstrat dependenta Europei de resursele rusesti". El a adaugat ca monopolul Gazprom in furnizarea de resurse energetice constituie un risc ridicat si de aceea deciziile politice pentru a incepe proiecte alternative de furnizare si transport ale energiei nu mai pot fi amanate.