Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Uniunea Europeana l-a somat joi pe premierul roman Victor Ponta sa "restaureze puterile Curtii Constitutionale" si sa "nominalizeze un Avocat al Poporului sustinut de catre toate partidele" politice, iar premierul a promis imediat sa dea curs solicitarilor UE, scrie AFP, dupa vizita lui Victor Ponta la Bruxelles.
Agentia sustine, de asemenea, ca tratatul de la Lisabona se afla ostentativ pe masa cand presedintele UE, Herman Van Rompuy l-a primit pe Ponta, ceea ce indica hotararea liderilor europeni. Articolul 7 al tratatului prevede suspendarea dreptului de vot al unui stat UE in cazul unei "incalcari grave" a drepturilor fundamentale, dar nu a fost utilizat niciodata. Insa, subliniaza AFP citand surse comunitare, desi membrii Comisiei denunta "o lovitura de stat" constitutionala in Romania, o recurgere la articolul 7 este inca departe de a fi pusa in practica.
Agentia REUTERS citeaza un comunicat al biroului presedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, in care acesta se declara "profund preocupat" de recentele evenimente din Romania, din punctul de vedere al independentei justitiei si situatiei statului de drept.
Totodata, aceasta precizeaza ca premierul roman este hotarat sa il destituie pe presedinte. "Am facut tot ce am putut pentru a coabita. El a actionat impotriva Guvernului si a Parlamentului", le-a declarat Victor Ponta jurnalistilor reuniti la Bruxelles. "Stiu foarte bine ca pe o nava nu este decat un singur capitan, dar Romania nu este o nava", a adaugat el.
Sub titlul "Romania: justitia va transa razboiul liderilor", cotidianul francez LE FIGARO subliniaza ca premierul roman a promis sa lase Curtea Constitutionala sa arbitreze diferendul cu presedintele Traian Basescu.
Publicatia subliniaza insa ca presiunea externa a crescut in ultimele zile asupra Romaniei. "Dupa Hillary Clinton si Angela Merkel, masinaria europeana a trecut la actiune", comenteaza Le Figaro. La randul sau, Herman Van Rompuy a subliniat ca respectarea statului de drept este "nucleul dur al constructiei europene". Publicatia explica, de asemenea, ca UE dispune de doua parghii pentru a aduce Bucurestiul pe calea corecta. Mai intai este vorba despre mentinerea Romaniei intr-o procedura de supraveghere politica, Mecanismul de Cooperare si Verificare, si apoi, indirect, de intrarea Romaniei in spatiul Schengen.
Criza constitutionala din Romania pare sa fie aproape de o solutie, scrie cotidianul american NEW YORK TIMES, subliniind ca in acest fel sunt calmate temerile cu privire la intensificarea instabilitatii politice in estul Uniunii Europene.
Acesta subliniaza ca o criza similara a avut loc in Ungaria, generand ingrijorari cu privire la capacitatea Uniunii Europene de a-si proteja valorile centrale in fata noilor democratii care le ameninta.
Cotidianul publica, de asemenea, un editorial semnat de Kim Lane Scheppele si postat pe blogul afiliat NYT al lui Paul Krugman si intitulat "Separatia intre justitie si politica in Romania". Krugman subliniaza ca aceasta criza politica "ajuta la intelegerea a ceea ce este juridic, ce este politic si unde linia dintre cele doua este neclara". "Politica obisnuita a partidelor este un sport de contact care poate genera multa patima, dar este perfect legala. Un comportament care distruge Constitutia trece granita in teritoriul revolutionar. Aceste actiuni ale Guvernului Ponta combina politica partinica polarizata cu o revolutie pentru distrugerea Constitutiei", comenteaza Scheppele.
BBC prezinta pe scurt avertizarile Uniunii Europene si atrage atentia ca duelul Ponta-Basescu a blocat procesul de luare de decizii in Romania.
La randul sau, CHRISTIAN SCIENCE MONITOR explica, intr-un articol amplu, "de ce presedintele Romaniei se confrunta cu un vot de demitere", subliniind ca aceasta situatie demonstreaza slabiciunea tranzitiei postcomuniste a Romaniei.
Dupa controversele privind intensificarea autoritarismului in Rusia, Ucraina si Ungaria si schimbari similare in Slovacia si Macedonia, precum si in alte zone ale regiunii, Romania este ultima care arata semne ale unei democratii slabe, comenteaza cotidianul.
Pe de alta parte, WALL STREET JOURNAL atrage atentia ca problemele politice din Romania au generat indoieli cu privire la capacitatea tarii de a intruni cerintele acordului de imprumut convenit cu UE si FMI.
DEUTSCHE WELLE afirma ca presedintele CE Jose Manuel Barroso a declarat ca premierul roman a fost de acord, in cadrul intalnirii de la Bruxelles de joi, sa furnizeze asigurari urgent si in scris cu privire la ingrijorarile UE.
FINANCIAL TIMES scrie ca Ponta a facut turul institutiilor de la Bruxelles in incercarea de a calma ingrijorarile oficialilor europeni. Acestia afirma ca Ponta a fost de acord sa respecte recomandarile lor, insa analistii avertizeaza ca UE are la dispozitie putine instrumente pentru a forta Guvernul roman sa se conformeze. "UE nu poate face mare lucru deoarece statele membre au fost intotdeauna atente sa mentina foarte limitata competenta UE asupra problemelor lor interne constitutionale", afirma Heather Grabbe, directoarea Institutului Open Society din Bruxelles.
Saptamanalul THE ECONOMIST sustine, in editia sa tiparita, ca atat Ponta, cat si Basescu au defectele lor, dar premierul lupta "murdar chiar si dupa standardele romanesti". El a exploatat noua majoritate parlamentara ca sa il suspende pe Basescu, a confiscat controlul asupra catorva institutii presupus independente si a schimbat regulile pentru referendumul de demitere a presedintelui, care va avea loc la 29 iulie.
Situatia din Romania genereaza comentarii si in presa germana, scrie Deutsche Welle. Astfel RHEINISCHE POST face o comparatie intre Ungaria si Romania, afirmand ca desi Viktor Orban este un anticomunist feroce, iar Ponta un tehnocrat rosu, cei doi folosesc metode izbitor de asemanatoare si dau dovada de aceeasi insolenta in tentativele de a supune propriei lor vointe aparatul de stat, justitia si de a-si exercita controlul asupra Parlamentului. "Cat de stabile politic si de mature au fost realmente tari precum Ungaria si Romania, daca deja la cativa ani dupa primirea lor in UE, fundamentele statului de drept se destrama precum o podea putreda?", se intreaba retoric cotidianul.
Intr-un amplu articol publicat in cotidianul berlinez TAZ si intitulat "Acuzatie in fata oglinzii", scriitorul Jan Koneffke trece in revista cateva dintre meritele si erorile comise de Basescu in timpul mandatului sau. El sustine ca presedintele nu s-a facut vinovat de incalcarea Constitutiei, "vina" sa rezidand in sprijinul acordat acelor forte care, la fel ca fostul ministru al Justitiei, Monica Macovei, au contribuit la progresul edificarii unei justitii independente. Din acest motiv, Basescu a reusit sa-si atraga ura clasei politice corupte, indiferent de inregimentarea membrilor ei in aripa dreapta sau cea stanga a spectrului politic, conchide scriitorul german.
DIE ZEIT titreaza: "Mai este Romania o democratie?". Semnatarul textului considera ca primirea tarii in 2007 in Uniunea Europeana ar putea trece drept un raspuns afirmativ. Numai ca acest "da" a fost de la inceput atenuat si de un "dar", iar in iulie 2012, cand UE va emite raportul de tara, afirmatia nu va mai putea fi in nici un caz categorica.
La randul sau revista FOCUS atrage atentia asupra scindarii Uniunii Europene in privinta reactiei fata de situatia din Romania.
Premierul roman Victor Ponta a efectuat miercuri si joi un adevarat maraton la Bruxelles, incercand sa convinga mediile europene ca reformele pe care le-a lansat sunt democratice si nu contravin regulilor fundamentale UE, dar fara sa reuseasca, a comentat si LE MONDE, ca o concluzie la vizita acestuia in capitala europeana. (Mediafax)
