Un scrutin al voturilor nule

LOCALE ● Sute de mii de buletine, aruncate la coş
În primul tur al alegerilor locale, peste 2 milioane de buletine de vot au fost anulate, voturile nule din acest an depăşind numărul celor înregistrate la localele din 2004. Verificările de la Bucureşti au demonstrat că un vot nul poate fi perfect valabil.

LOCALE ● Sute de mii de buletine, aruncate la coş
În primul tur al alegerilor locale, peste 2 milioane de buletine de vot au fost anulate, voturile nule din acest an depăşind numărul celor înregistrate la localele din 2004. Verificările de la Bucureşti au demonstrat că un vot nul poate fi perfect valabil.

Voturile pe care le-ar da un sfert din românii cu drept de vot. Atît ar însemna cele aproape 2,1 milioane de voturi declarate nule la alegerile de duminica trecută, reprezentînd aproximativ 6% din totalul voturilor exprimate. Potrivit datelor oferite de BEC la 4 iunie, recordul de buletine anulate s-a înregistrat la consiliile judeţene. Nu mai puţin de 655.467 de buletine de vot (7,72%) au fost anulate din cele peste 8,4 milioane introduse în urne. La şefia consiliilor judeţene, situaţia este similară, voturile nule ridicîndu-se la 516.812, ceea ce înseamnă că 6,09% din cei care s-au prezentat la secţiile de votare nu şi-au regăsit votul la numărătoarea finală. O cifră la fel de mare este contabilizată şi la votul pentru consilierii locali, 522.144 de voturi (5,93%) din totalul de aproape 8,8 milioane nefiind luate în calcul. La alegerile pentru primar, numărul voturilor nule scade şi ajunge la 342.175, echivalentul a 3,88%.

MAI PUŢIN. La Bucureşti, numărul buletinelor de vot anulate nu se compară cu cel din ţară, aici prezenţa la vot fiind de altfel mai mică, de 31,36% faţă de 50,65%, dar nu sînt deloc puţine. Astfel, la alegerile pentru Consiliul General, din cele 560.026 de voturi exprimate, au fost declarate valabile 532.603, restul de 27.235 fiind anulate (4,86%). La votul pentru primarul general al Capitalei, au fost anulate 14.696 de voturi (2,62%), rămînînd în aceste condiţii valabile 545.170 de voturi. De altfel, situaţia de la Bucureşti este una specială din acest punct de vedere, pentru că, deşi s-a constatat că printre buletinele declarate nule sînt şi buletine valabile, nu a fost luată nici o măsură. Biroul Electoral Municipal (BEM) a descoperit astfel, la o reverificare a voturilor nule din Capitală, începută în urma unor contestaţii, aproape 700 de voturi valabile (toate din Sectorul 5), însă a fost oprit din renumărare de BEC, care a decis că acţiunea nu are fundament legal. Verificarea fiind stopată, buletinele identificate ca valide au rămas nule.

COMPARAŢIE. Anularea unui număr consistent de buletine de vot nu este o caracteristică doar a acestor alegeri, acelaşi lucru întîmplîndu-se şi la localele din 2004. Numai că, în urmă cu patru ani, prezenţa la urne a fost mai mare, de 55%, şi cu toate acestea cifra voturilor nule nu o depăşeşte pe cea înregistrată anul acesta. Astfel, din cele 1,9 milioane de voturi nule înregistrate în iunie 2004, cele mai multe sînt la consiliile judeţene – 856.864 (8,64%), apoi la consiliile locale – 641.334 (6,47%) şi la primării – 403.229 (4,07%). La alegerile pentru Primăria Generală a Capitalei au fost anulate 17.600 dintre buletinele de vot, ceea ce înseamnă 2,26%.   

Un alt top după patru ani

Spre deosebire de anul 2004, cînd PSD a fost campion la alegerile locale, anul acesta social-democraţii au fost ajunşi din urmă de liberal-democraţi, iar liberalii au coborît de pe locul doi pe trei. Potrivit rezultatelor finale, la alegerile de la 1 iunie, PD-L şi PSD îşi împart în mod egal consiliile judeţene, fiecare obţinînd cîte 425 de mandate, pe locul trei clasîndu-se PNL, cu 279 de mandate. În 2004, PSD se situa pe primul loc, cu 543 de mandate, urmat de PNL – 281 şi PD – 229. Pesediştii nu s-au lăsat înfrînţi anul acesta nici la consiliile locale, obţinînd 12.131 de mandate, fiind urmat de PD-L – 11.118 şi de PNL – 8.524. În urmă cu patru ani, PSD a câştigat 14.990 de posturi de consilieri locali, PNL – 7.037, iar PD – 5.982. Nici la primari, PSD nu s-a lăsat anul acesta învins, cîştigînd, după primul tur, 661 de posturi, urmat de PD-L – 472 şi de PNL – 355. În 2004, PSD obţinea 900 de mandate şi era secondat de UDMR – 148 mandate, PNL – 107 şi PD – 71. (Carmen Vintilă)

Legitimitate de primar

Mulţi dintre primarii aleşi în primul tur s-au lăudat cu scorul zdrobitor obţinut, însă aceştia nu reprezintă deloc majoritatea alegătorilor, pentru că la urne a venit mai puţin de jumătate din cei cu drept de vot. Este cazul lui Tudor Pendiuc (PSD), care a ieşit primar la Piteşti cu 71,3%, dar la vot s-au prezentat doar 30% din alegători, sau al lui Antonie Solomon (PD-L), care a cîştigat la Craiova 55,07% din voturi, în condiţiile unei participări la vot de doar 35,5%. Nici cei doi primari de sectoare din Bucureşti, cîştigători din primul tur, nu îşi găsesc legitimitatea în rîndul majorităţii alegătorilor. Liviu Negoiţă a cîştigat Primăria Sectorului 3 cu 79,05%, la o prezenţă la vot de numai 28,58%, ceea ce înseamnă că a fost votat de 90.788 de alegători din totalul de circa 370.000 existenţi în sector, iar la 2, Neculai Onţanu a obţinut al treilea mandat cu 57,78%, la o prezenţă la urne de 34,32%, fiind votat de 63.511 de alegători din totalul de aproximativ 330.000 înscrişi pe liste.