UN ŞEF PESTE DOUĂ PALATE ŞI DOUĂ SEDII/Băsescu dă ordine, coaliţia execută

De când s-a instalat Cabinetul Boc la Palatul Victoria, preşedintele ţării face şi pe premierul. Traian Băsescu a zis că trebuie să fie moratoriu, păi, Guvernul moratoriu a hotărât să fie. Traian Băsescu a vrut ca Morar să rămână la DNA, păi, Morar acolo a rămas. Tot ce este ordin de la Băsescu, Guvernul execută cu plăcere. Orice directivă şi sugestie prezidenţiale sunt preluate fără ezitare şi puse în aplicare. Rare sunt cazurile în care jumătatea pesedistă a coaliţiei a zis "nu", iar când s-a întâmplat, s-a mers pe compromis: şi ca tine, şi ca mine.

Un astfel de compromis a avut loc zilele acestea în ceea ce priveşte adoptarea celor patru Coduri - Civil, Penal, de Procedură Penală şi Procedură Civilă. Asta în condiţiile în care Traian Băsescu s-a pronunţat încă de la începutul anului pentru asumarea răspunderii Guvernului în Parlament pe aceste Coduri, în timp ce PSD a cerut dezbaterea şi adoptarea lor în Legislativ. "A lăsa patru Coduri, cu mii de articole fiecare, în dezbatere parlamentară ar însemna să condamnăm justiţia să lucreze pe Codurile actuale încă cinci-şase ani. Şi cred că nu asta ne dorim", argumenta în ianuarie şeful statului varianta asumării răspunderii Guvernului. Cum pesediştii nu au vrut să accepte această soluţie, şeful statului a fost nevoit să accepte compromisul, dar sub forma unui ultimatum: într-o întâlnire convocată la începutul săptămânii la Cotroceni, şeful statului a stabilit cu liderii coaliţiei, cu miniştri şi reprezentanţi ai instituţiilor cu responsabilităţi în reforma justiţiei ca Parlamentul să aibă termen data de 15 mai pentru aprobarea celor patru Coduri, în caz contrar, Guvernul urmând să îşi asume răspunderea, astfel încât acestea să fie adoptate înaintea raportului Comisiei Europene din vară. După acest acord, Guvernul s-a grăbit să-l pună în aplicare şi a hotărât în şedinţa de miercuri un calendar de adoptare a Codurilor. Membrii Cabinetului Boc au stabilit astfel ca săptămâna viitoare să fie aprobate trei dintre acestea, respectiv Codul Penal, Codul de Procedură Penală şi Codul de Procedură Civilă, iar peste două săptămâni şi Codul Civil. Potrivit unor surse guvernamentale citate de Mediafax, Executivul şi-a propus ca dezbaterea proiectelor în comisiile speciale ale Parlamentului să fie încheiată până la 1 mai şi aprobată de Legislativ până la 15 mai. Dacă nu... răspunderea.

DORINŢA PREŞEDINTELUI, LITERĂ DE LEGE
PSD nu a mai avut gura mare când a venit vorba despre şeful DNA, Daniel Morar, cel pe care social-democraţii l-au pus ani la rândul la zid, etichetându-l drept omul lui  Băsescu. Astfel că atunci când şeful statului a zis că Morar trebuie să fie în continuare şef la Anticorupţie, aşa s-a întâmplat. "Ar fi o eroare ca, atunci când ai o instituţie despre care cei care te monitorizează spun că funcţionează bine, tu să spui: nu, pun alt şef. (...) Pentru ce nu vreau să am continuitate într-o zonă în care cei care mă monitorizează spun că e în regulă? Credeţi că dacă Morar ar fi fost manipulat politic nu s-ar fi observat imediat la Bruxelles? Sunt oameni cu prea multă experienţă. Dar când au venit şi au făcut controalele la DNA au văzut şi conţinutul dosarelor. Şi îşi dau seama că sunt fapte şi nu decizii politice", susţinea Băsescu în ianuarie, într-o emisiune la TVR, menţinerea lui Morar la şefia DNA. Zis şi executat. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, l-a propus pe Morar pentru un nou mandat, deşi pe vremea când era liberal şi ministru în Cabinetul Tăriceanu nu-l vedea potrivit să rămână în funcţie şi cerea CSM schimbarea acestuia şi înlocuirea sa cu procuroarea Monica Şerbănescu. După şase luni, ministrul devenit "independent" şi-a revizuit însă sistemul de valori, văzând acum în Morar "formula cea mai potrivită pentru eradicarea corupţiei". La CSM, Morar a trecut ca prin brânză, votul membrilor Consiliului soldându-se cu semnarea decretului prezidenţial de preşedintele Băsescu.

MORATORIU SĂ FIE
Aşa cum a vrut preşedintele Băsescu s-a întâmplat şi atunci când acesta a propus îngheţarea salariilor şi pensiilor. "Nu voi reacţiona negativ dacă Guvernul ar ajunge la o înţelegere cu sindicatele ca pentru şase luni să îngheţe toate salariile şi pensiile, să vedem ce se întâmplă", sugera şeful statului Guvernului în ianuarie. Deşi pesediştii s-au opus, Băsescu a obţinut ce a vrut: un moratoriu de cel puţin patru luni, Guvernul hotărând atunci ca până în aprilie să nu fie făcută nici o majorare. Mai exact, Cabinetul Boc decidea în urma "intervenţiei" prezidenţiale ca salariile în sectorul bugetar şi pensiile să fie majorate cu 5% în două etape, cu 3% în luna aprilie şi 2% în luna octombrie. Ulterior, Boc a renunţat şi la cei 5%, anunţând că va negocia cu sindicatele creşterea salariilor bugetare după 15 aprilie şi că majorările depind de performanţele economice pe primul trimestru, de prognoze. Pe de altă parte, Băsescu a reuşit să se impună şi după ce a reluat la începutul anului avertismentul că fondul de pensii este "prăbuşit" şi că nu are capacitatea de a asigura fonduri pentru angajamente asumate în Parlament. Ca un făcut, Boc a anunţat imediat că  legea de majorare a pensiilor pentru grupele I şi II de muncă a fost amânată şi este puţin probabil ca actul normativ să fie aplicat în acest an. Cât priveşte "scandalul" cumulului salariu - pensie, Băsescu şi Boc au fost pe aceeaşi lungime de undă, şeful statului susţinând că obiectivul ordonanţei privind interzicerea acestui cumul este de a elimina "abuzul pe seama banului public" şi nu însoţitorii persoanelor cu dizabilităţi sau actorii.

STERLING, LA CONTROL
Preşedintele Băsescu şi-a făcut simţită prezenţa şi în scandalul Sterling, el implicându-se în "rezolvarea" acestui caz imediat după izbucnirea lui. Fără a exista un anunţ oficial, în ziua de 6 februarie, şeful statului l-a chemat la Cotroceni pe fostul preşedinte al ANRM, Bogdan Găbudeanu, şi i-a cerut explicaţii în legătură cu documentele în baza cărora compania Sterling va putea să extragă ţiţei şi gaze naturale din Marea Neagră. Deşi de la această întâlnire nu au răzbătut prea multe informaţii, în scurt timp de la Guvern am aflat că se întâmplă ceva: Corpul de Control a început o anchetă. La câteva zile, Băsescu a intervenit şi i-a cerut public Guvernului să clarifice disputa publică legată de firma Sterling: "Am rugămintea ca Guvernul, cele două partide, prin forţa pe care o au în Parlament, să dea o soluţie, să dea o explicaţie şi, în acelaşi timp, să putem întrezări care este acţiunea în viitor, chiar dacă ar fi nevoie, să spunem, să trecem printr-o dispută juridică, în cazul în care acest lucru va fi necesar".

A doua zi, 12 februarie, noul şef al ANMR, Gelu Mărăcineanu, anunţa că a transmis la Cancelaria Guvernului un proiect de hotărâre de Guvern pentru desecretizarea contractului de bază. La aproape o săptămână, membri ai echipei de control care au verificat documentele privind dreptul companiei Sterling de a extrage hidrocarburi din Marea Neagră au fost concediaţi, o dată cu alţi angajaţi ai Corpului de Control. Şeful instituţiei, Sorin Alăzăroaie, a dat însă asigurări că acţiunea continuă la modul teoretic...

UN GUVERN ASCULTĂTOR
Şeful statului a pus la treabă Executivul şi în ceea ce priveşte modificarea Legii achiziţiilor publice. După o întrevedere la jumătatea lunii ianuarie cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barosso, Băsescu anunţa că în următoarele şapte zile România va trimite Comisiei o propunere de modificare a legii achiziţiilor publice pentru eficientizarea accesării fondurilor UE. Rapid, Boc l-a mandatat pe vicepremierul Dan Nica să conducă grupul de lucru pentru modificarea legislaţiei, astfel încât să fie scurtate termenele şi simplificate procedurile prevăzute în actuala legislaţie. Lucrurile merg însă cam încet, Nica anunţând săptămâna trecută că Executivul va emite o ordonanţă de urgenţă de modificare a legislaţiei, astfel încât numărul documentelor necesare pentru accesarea fondurilor europene să fie redus de la 27 la cinci. O altă victorie pe care Băsescu a repurtat-o este şi cea legată de Compania Energetică Naţională. În octombrie 2008, şeful statului declara că niciodată nu va putea spera să devină premier cel care ştie că a participat la o discuţie cu "importanţi magnaţi, cu aşa-zişi moguli", unde s-a stabilit formarea marii Companii Energetice, în ciuda avizului negativ din partea CSAT. "Nu priviţi la un partid care era foarte vehement împotriva acestei companii şi dintr-o dată s-a lăsat o linişte? Era un domn Iancu care era foarte vehement împotriva ei, era un preşedinte de partid care ţipa şi ameninţa cu moţiunea de cenzură şi dintr-o dată e liniştit", spunea la acel moment Băsescu. La cinci luni, lucrurile încep să se aşeze aşa cum vrea şeful statului: Senatul a respins ordonanţa de urgenţă a Guvernului prin care s-a înfiinţat compania.

"Guvernul este rezultatul unui compromis politic în interes public şi trebuie să menţionez că, în sfârşit, îmi văd visul cu ochii, adică un guvern transparent, susţinut în Parlament, un guvern asumat de o majoritate parlamentară, ceea ce corespunde preceptelor de bază ale democraţiei"
Traian Băsescu, 22 decembrie 2008

 

Şi totuşi: Băsescu, învins de Vântu

Imediat după ce a năşit coaliţia PD-L - PSD şi s-a confesat că şi-a văzut visul cu ochii, acela de a avea un Guvern transparent susţinut în Parlament, Traian Băsescu a avut şi el o dorinţă: ca miniştrii Cabinetului Boc să nu fie ai "mogulilor". "Ceea ce trebuie să nu se întâmple într-un Guvern este ca cinci miniştri să fie ai lui Vântu, trei ai lui Patriciu şi vreo patru ai lui Fenechiu sau mai ştiu eu în ce repartiţie", spunea Băsescu la 23 decembrie, după depunerea jurământului de membrii Executivului.

La nici două luni, la 11 februarie, şeful statului s-a văzut însă nevoit să constate apariţia unor "secretari de stat controversaţi", unul dintre aceştia fiind chiar un partener de afaceri al lui Sorin Ovidiu Vântu - şeful ANMR, Gelu Mărăcineanu. 

"Vă cer încă o dată ca nici un demnitar de sub dumneavoastră, de sub Guvern, să nu fie desemnat pe influenţe ale unor oameni care nu sunt în politică", solicita Băsescu, însă coaliţia nu a făcut nimic. Omul lui Vântu e tot în Guvernul Boc.