Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Saptamana trecuta s-a inregistrat o premiera in istoria postdecembrista a legislativului romanesc: cinci deputati Daniel Buda, Adrian Gurzau, Iustin Cionca, Gabriel Andronache (PDL) si Eugen Nicolicea (UNPR) au adoptat Raportul la proiectul de revizuire a Constitutiei. Cinci din cei 23 de deputati cat numara Comisia, si toti au votat pentru. Si le-a fost usor deoarece raportul adoptat pastreaza, in linii mari, prevederile proiectului de revizuire a Constitutiei primit de la presedintele Traian Basescu, puse in acord cu deciziile Curtii Constitutionale.
Daca nu ar fi vorba de Constitutia Romaniei, legea fundamentala a tarii, am putea spune ca avem de-a face cu un banc bun. Un banc in care protagonistii sunt un teolog, un zootehnist, un electronist, "reconvertiti" in juristi si alti doi juristi specializati in drepturile copilului si in afaceri. Nici unul in drept constitutional. Caci cei cinci deputati care au reusit sa dea gata Constitutia o astfel de pregatire profesionala au. Dar sa ii luam pe rand.
Daniel Buda, presedintele Comisiei juridice a Camerei Deputatilor, a absolvit in 1994 Facultatea de Zootehnie din cadrul Universitatii de Stiinte, pentru ca trei ani mai tarziu sa devina absolvent al Facultatii de Drept, Universitatea "Babes- Bolyai". Ca pregatire profesionala, mai enumera in CV mai multe stagii in administratie publica facute in SUA, titlul de doctor in filosofie si o serie de lucrari de specialitate. "Statutul Curtii penale internationale, imunitatea sefilor de stat si de guvern"; "Institutiile Uniunii Europene. Prezentare generala"; "Uniunea Europeana principiile generale de organizare"; "Uniunea Europeana realitate juridica"; "Consideratii teoretice privind noul cadru juridic al incheierilor contractelor de achizitie publica"; "Atribuirea mandatelor parlamentare pentru organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care nu au obtinut in alegeri cel putin un mandat de deputat sau de senator"; "Raporturile Parlamentului cu serviciile de informatii", "Raporturile Parlamentului cu serviciile publice de radio si televiziune"; "Infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul"; "Traficul de influenta si darea de mita infractiuni cu o frecventa ridicata in administratia publica"; "Politica penala si politica sociala perspective si realitati in Romania si SUA"; "Romania model semiprezidential" sunt cateva din titlurile lucrarilor publicate.
Adrian Gurzau este membru al Comisiei Juridice din luna mai, anul trecut. Este absolvent al Facultatii de Teologie Ortodoxa Cluj-Napoca si are un master in Resurse Umane.
Iustin Cionca este si el membru al Comisiei juridice, iar CV-ul sau consemneaza ca pregatire profesionala Facultatea de Drept, profilul stiinte juridice, specializarea drept, promotia 2002 (Universitatea de Vest "Vasile Goldis" Arad), un mandat de primar al orasului Pecica, si mai multe specializari pe strategii privind dezvoltarea unitatilor administrativ-teritoriale; planificarea investitiilor de capital; formare in domeniul politicilor de dezvoltare locala pentru functionari si reprezentanti politici din administratia publica locala, precum si doua masterate, unul pe specializarea "Drept administrativ si statutul functionarului public", iar celalalt pe "Management si Finantarea in Administratia Publica Locala".
Gabriel Andronache este secretarul Comisiei juridice si licentiat in drept Universitatea Bucuresti, Facultatea de Drept. De asemenea, a absolvit un curs postuniversitar "Dreptul afacerilor" si a facut un master in drept public si institutii publice la Universitatea Transilvania, Brasov. Cu toate acestea, de la absolvire, din 1998, si pana in 2004, a profesat in domeniul protectiei copilului. El detinut pe rand functiile de consilier (Delincventa juvenila) la Directia pentru Protectia Copilului, Brasov; sef Serviciu juridic, in cadrul aceleiasi Directii, consilier juridic la Agentia Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie si sef Serviciu juridic, Directia Judeteana pentru Protectia Copilului, Brasov. CV-ul sau mai consemneaza si un mandat de viceprimar al municipiului Brasov.
Eugen Nicolicea este membru al Comisiei juridice, fiind deputat fara intrerupere din 1992 pana in prezent. A absolvit Facultatea de Electronica sectia Calculatoare Electronice, precum si Facultatea de Drept. A fost director de intreprindere, sef laborator IIRUC Bucuresti, inginer pe Santierul Naval Drobeta Turnu-Severin, dar si viceprimar al municipiului Drobeta Turnu-Severin de doua ori.
5 din 23
Pentru ca Raportul la proiectul de revizuire a Constitutiei sa fie adoptat in mod democratic era nevoie de cel putin 14 voturi "pentru" din cele 23 ale membrilor Comisiei juridice. Cel putin asa s-a intamplat la revizuirea Constitutiei in 2003. Acum 9 ani, hotararile Comisiei pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constitutie au fost adoptate cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor cu drept de vot. Atunci comisia a numarat 21 de membri, deputati si senatori. Iar Comisia a hotarat, in unanimitate, sa supuna plenului Camerei Deputatilor, spre dezbatere si adoptare, Propunerea legislativa privind revizuirea a Constitutiei. In plus, Comisia a recomandat plenului Camerei Deputatilor ca adoptarea fiecarui articol din propunerea de revizuire sa se realizeze cu votul majoritatii deputatilor, iar cvorumul de lucru sa fie de cel putin 2/3 din numarul total al deputatilor. In comisie au fost invitati sa participe in calitate de invitati, specialisti si reprezentanti ai autoritatilor publice. Totodata, o parte insemnata din propunerile formulate de societatea civila prin intermediul Forumului Constitutional s-au regasit in textele finale ale propunerii legislative cu care a fost sesizata Camera Deputatilor.
In anul de gratie 2012, Daniel Buda a scuzat insa lipsa de cvorum printr-o decizie a Curtii Constitutionale ce statueaza ca in activitatea comisiilor nu este nevoie de prezenta a jumatate plus unul din numarul membrilor comisiei respective, adica 13 in acest caz. Ceea ce este adevarat, dar pe de alta parte, Curtea retine in decizia sa din 7 martie ca, "desi Parlamentul, in intregul sau, si fiecare dintre cele doua Camere ale acestuia se bucura de deplina autonomie in ceea ce priveste stabilirea normelor juridice ce le guverneaza organizarea si functionarea, in ansamblul sistemului normativ romanesc, hotararile Parlamentului sunt acte juridice cu forta juridica inferioara Constitutiei. Interpretarea si aplicarea acestor norme care instituie reguli procedurale trebuie realizata intotdeauna cu buna-credinta, in spiritul unui comportament loial fata de Legea fundamentala". Pentru ca altfel, mai spune Curtea in aceeasi decizie "rezultatul ar fi blocarea activitatii institutiei, sub aspectul indeplinirii atributiilor constitutionale, cu consecinte negative asupra structurilor democratice pe care se intemeiaza statul". Cu alte cuvinte, chiar daca nu sunt obligati sa aiba cvorum in comisii, deputatii ar fi trebuit sa dea dovada de buna credinta si sa tina cont ca in Constitutie luarea deciziilor este coroborata automat cu termenul de "majoritate".
Citește pe Antena3.ro
