UNINOMINALUL/Sistem de vot, disputat din faşă

S-a promovat ca fiind "modalitatea de reformare a clasei politice". A ajuns, apoi, "un sistem pentru listaci", "o imensă prostie", "un sistem al oligarhilor", iar acum "o tâmpenie şi o aberaţie". Sunt numai câteva dintre etichetele ce au fost puse votului uninominal de-a lungul celor doi ani de când ideea adoptării acestui tip de scrutin a început să înfierbânte politica dâmboviţeană. 

Câştigători sau înfrânţi ai uninominalului în aceste zile, politicienii s-au întrecut în a arăta cu degetul hibele sistemului de vot pe care aproape timp de trei ani l-au promovat ca fiind soluţia pentru "reformarea clasei politice". Tuturor acestor critici s-a simţit obligat să le răspundă Cristian Pârvulescu, preşedintele Pro Democraţia, considerat "tătucul" variantei de uninominal aplicate. Pârvulescu a declarat ieri la Mediafax că noul sistem electoral uninominal şi-a atins, "în mod general", obiectivele, iar ce numesc unii "anomalii" reprezintă o consecinţă a repartizării proporţionale a mandatelor, care este propunerea PSD, acceptată de comisia parlamentară. El a amintit că Pro Democraţia a propus, iniţial, un alt sistem de repartizare a mandatelor, "mult mai simplu şi de înţeles pentru opinia publică", dar a trebuit să renunţe şi să facă un compromis, pentru ca Legea votului uninominal să fie adoptată. "Am acceptat compromisul pentru că suntem convinşi că acest sistem poate produce reformarea clasei politice. (...) Acest sistem, deşi pare nedrept, asigură reprezentarea tuturor în Parlament", a explicat Cristian Pârvulescu. ProDemocraţia îşi asumă responsabilitatea acestei legi, a afirmat Pârvulescu, dar nu înţelege să fie acuzată pe nedrept. "Mi se pare interesant cum toţi critică acum această formulă, când comisia parlamentară a examinat-o şi toţi au fost de acord", a comentat Pârvulescu.

CEARTA PE CODUL ELECTORAL
Discuţiile pentru elaborarea unui proiect de lege privind votul uninominal au debutat în vara lui 2006, numai că şi PSD, şi PNL, şi PD-L, şi PC aveau fiecare altă idee asupra modelului de uninominal dorit. Pe lângă, PRM respingea categoric ideea de uninominal, iar UDMR cerea garanţii pentru reprezentarea minorităţii maghiare. Disputele s-a încercat a fi stinse într-o comisie parlamentară care să ajungă la un numitor comun. Ca punct de pornire s-a luat un proiect de lege susţinut de Asociaţia ProDemocraţia, la care partidele au fost chemate să aducă amendamentele proprii. Timp de un an, aşa-numita comisie de Cod Electoral a tot bătut pasul pe loc. Fie nu aveau cvorum de lucru, fie, atunci când veneau la şedinţă, reprezentanţii partidelor nu reuşeau să ajungă la un numitor comun. După un an de bătut apa în piuă şi de acuze reciproce de falsitate în susţinerea uninominalului, preşedintele comisiei, liberalul Mihai Voicu, a cerut liderilor partidelor parlamentare în februarie 2007 să se întâlnească pentru a hotărî asupra reformei sistemului electoral şi pentru a stabili principiile de bază în această problemă. Discuţiile au fost impulsionate şi de ameninţările preşedintelui Băsescu privind organizarea unui referendum pentru adoptarea sistemului uninominal, care urma să se desfăşoare în acelaşi timp cu alegerile europarlamentare. În mai 2007, PSD, PD şi PNL au convenit, în urma unei întâlniri cu preşedintele APD, asupra unei formule de Cod electoral apropiată celei propuse de APD, dar bazată şi pe opiniile celor trei partide. În iulie 2007, după două ore de discuţii, membrii comisiei au reuşit să cadă de acord doar asupra primului principiu care să stea la baza viitoarei legi electorale, respectiv votul pe circumscripţii uninominale. Următoarea şedinţă a însemnat adoptarea sistemului de vot mixt cu compensare. În noiembrie 2007, deşi proiectul de lege privind uninominalul se afla în dezbaterea Parlamentului, preşedintele Băsescu a supus prin referendum aprobării populare un alt tip de uninominal. Referendumul a fost însă invalidat din cauza absenteismului, iar Legea privind uninominalul a fost adoptată de Camera Deputaţilor în martie anul acesta cu 231 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă şi 18 abţineri. Deputaţii au acceptat un amendament formulat de PSD, prin care se introduce scrutinul uninominal şi la alegerea preşedinţilor de Consilii Judeţene. Deputaţii au menţinut pentru alegerile parlamentare pragul electoral de 5% sau câştigarea a şase mandate de deputat şi trei de senator. Modalitatea de stabilire a colegiilor uninominale s-a făcut prin Hotărâre de Guvern.

În 2006, ideea votului uninominal a prins rădăcini pe fondul discuţiilor intense despre reformarea clasei politice.
În iunie 2006, Teodor Meleşcanu avertiza: "Nu vă faceţi iluzii, introducerea votului uninominal nu va face minuni, nu va face un Parlament mai bun decât cel prezent".
În mai 2007, Adrian Năstase vorbea despre "prostia uninominalului": "Am curajul să spun aici, în emisiunea dumneavoastră, că votul uninominal este o prostie".  
În iulie 2007, Cozmin Guşă spunea despre uninominal ca avantaj al oligarhilor: "Votul uninominal este în avantajul oligarhilor".
Octombrie 2007, C.V. Tudor: "Aşa-zisul uninominal este o imensă prostie, pentru că va facilita intrarea în Parlament a bişniţarilor şi mafioţilor".
Traian Băsescu, noiembrie 2007, despre varianta de uninominal a Guvernului: "Este o protecţie pentru listaci, pentru corupţi, pentru că acest sistem îi aduce în Parlament pe toţi cei de care ar trebui să scăpăm".
Noiembrie 2008, Răzvan Murgeanu, lider PD-L Sector 1: "Este o porcărie de lege, e o aiureală! Era corect măcar să fi fost din două tururi, ca la locale, sau cine iese din primul tur ăla să fie parlamentar".
Noiembrie 2008, Norica Nicolai: "Faptul că eu am câştigat detaşat în colegiul în care am candidat, dar că risc la redistribuirea mandatelor să pierd în favoarea colegului meu Vasile Nedelcu este o dovadă de perversitate a votului uninominal".


"Mi se pare interesant cum toţi critică acum această formulă, când comisia parlamentară a examinat-o şi toţi au fost de acord"
Cristian Pârvulescu preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia