Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
PSD a luat, ieri, decizia de a declanșa negocierile cu Partidul Național Liberal, în vederea formării, împreună cu UDMR, a unei majorități parlamentare. La ora închiderii ediției, liberalii se aflau, la rândul lor, într-o ședință similară, mult mai tensionată, pentru a stabili pe ce variantă de guvernare vor merge: cu PSD sau cu USR. Singura șansă aritmetică pentru ca USR să poată intra la guvernare este ca parlamentarii lui Ludovic Orban să susțină o asemenea majoritate, însă, și în acest caz, ar fi doar nouă voturi peste minimumul necesar învestirii unui astfel de guvern. În schimb, dacă PNL acceptă o alianță cu PSD, majoritatea ar putea ajunge chiar la 324 de voturi, arhisuficientă chiar și pentru o eventuală revizuire a Constituției. Punct care va constitui, de altfel, și unul dintre obiectivele ce vor fi negociate de PSD. Social-democrații își propun revizuirea Legii fundamentale, în sensul modificării regimului politic de la republică semiprezidențială, în republică parlamentară.
Discuțiile din interiorul Partidului Național Liberal, de aseară, aveau pe masă patru variante de lucru, prin care formațiunea condusă de Florin Cîțu să se poată menține la guvernare. Iar absolut toate aceste variante pleacă, în mod esențial, de la aritmetica parlamentară. Prima variantă (PNL + USR + UDMR) înseamnă 229 de voturi, cu cinci mai puține decât cele necesare instalării unui Executiv. A doua variantă (PNL + USR + UDMR, cu sprijinul parlamentarilor liberali dezafiliați și care s-au alăturat lui Ludovic Orban înseamnă 243 de parlamentari, cu doar nouă voturi mai multe decât minimumul necesar.
A treia variantă (PNL + PSD + UDMR) înseamnă 306 voturi, cu 72 mai multe decât majoritatea care poate emana un guvern. Iar a patra variantă (PNL + PSD + UDMR, cu sprijinul Grupului Minorităților Naționale din Camera Deputaților) înseamnă o majoritate aproape fără opoziție în Parlamentul României, de 324 de voturi. Cu 90 mai multe decât necesarul.
Așadar, doar trei din cele patru variante pot asigura voturile necesare instalării unui guvern, iar două dintre acestea sunt posibile doar prin alierea PNL cu cei de la PSD.
Varianta a doua, în care PNL s-ar împăca cu cei de la USR, vine, însă, cu mai multe dezavantaje pentru liberalii lui Florin Cîțu decât cu un profit politic. Fricțiunile dintre PNL și USR au caracterizat permanent Coaliția de „Dreapta” instalată în ajunul Crăciunului de anul trecut. Alianța cu progresiștii a funcționat parțial și etape, prima derulându-se între decembrie 2020 și aprilie 2021, când, după demiterea lui Vlad Voiculescu de la Ministerul Sănătății, USR a amenințat pentru prima dată cu ieșirea de la guvernare și cu retragerea sprijinului politic pentru Florin Cîțu. Coaliția a funcționat, în regim de tensiune maximă, între mai și septembrie, când a avut loc ruptura decisivă, generată de remanierea lui Stelian Ion de la Ministerul Justiției. Iar „capacul” peste Coaliție a fost pus în momentul în care USR a inițiat, împreună cu cei de la AUR, moțiunea de cenzură împotriva propriului guvern, act urmat de votarea moțiunii de cenzură inițiată de PSD, la începutul lunii octombrie, soldată cu demiterea lui Florin Cîțu de la Palatul Victoria. La toate acestea, se adaugă și votul dat de USR inițiativei celor de la AUR de înființare a unei comisii parlamentare de anchetă care să investigheze averea președintelui României, Klaus Iohannis.
Citește pe Antena3.ro
Probleme care fac incompatibilă coabitarea PNL cu USR
O eventuală refacere a alianței PNL-USR va fi, evident, marcată de incompatibilitatea dintre președintele Klaus Iohannis și politicile progresiștilor în domeniul justiției, mai ales legate de inițiativele legislative ale lui Stelian Ion, preluate și în programul de guvernare cu care Dacian Cioloș s-a prezentat, luna trecută, în fața Parlamentului, picând cu brio, inițiative care vizează anihilarea rolului președintelui României în chestiunea numirii procurorilor de rang înalt de la marile parchete.
Există, la vel de evident, animozități între viziunea economică a celor de la USR cu PNL, precum și multe atacuri directe între cele două partide. Însă, cea mai mare problemă a liberalilor lui Cîțu este faptul că, pentru a putea trece un asemenea guvern și pentru a-l putea menține în funcție, au nevoie de voturile parlamentarilor care l-au trădat pe Florin Cîțu și care, în ultimele săptămâni, i s-au alăturat lui Ludovic Orban. Acest grup disident va negocia, în această formulă, la sânge orice proiect de lege și orice ordonanță de urgență, ceea ce înseamnă că Ludovic Orban ar putea bloca sau condiționa sprijinul parlamentar al oricărui act al PNL în legătură cu guvernarea.
De asemenea, într-o asemenea combinație cu USR, condiționată de sprijinul lui Orban, Florin Cîțu ar rămâne complet pe dinafară. Nu va putea fi premier, pentru că USR nu-l va accepta în această funcție, dar nu va putea deveni nici președinte al Senatului, deoarece această funcție este ocupată de către Anca Dragu, de la USR.
La fel de spinoasă pentru PNL este dispoziția informală pe care președintele României, Klaus Iohannis, le-a trasat-o liberalilor să negocieze exclusiv cu PSD formarea unui guvern, în niciun caz cu cei de la USR. Există informații conform cărora Iohannis s-a implicat personal activ în demersul de convingere a unor lideri de filiale care nu agreează această variantă. Însă Palatul Cotroceni nu susține revenirea USR la guvernare.
Majoritatea… mare și minoritatea foarte mică. Orban ar fi scos din „cărți”
În aceste condiții, PNL ar fi silit să încline balanța către constituirea unei alianțe de guvernare cu PSD. Matematic, cele două partide pot forma o majoritate parlamentară, fără nimeni altcineva, de 277 de voturi. Însă cooptarea UDMR la guvernare are mai multe motivații de natură politică, pe lângă cel al unui factor de echilibru pe care maghiarii l-ar reprezenta într-o astfel de combinație, ar reprezenta și o răsplată din partea liberalilor pentru loialitatea de care au dat dovadă față de Guvernul Cîțu. Mai mult, cu UDMR alături, partidele mari, PNL și PSD, ar putea creiona, deși nu este conturată nici așa, o majoritate calificată în Parlamentul României (de două treimi), necesară și obligatorie dacă se intenționează revizuirea Constituției.
În prezent, conform algoritmului parlamentar, Legislativul are 466 de parlamentari, iar majoritatea calificată de două treimi înseamnă 311 voturi. Apa cum arătam mai sus, PNL împreună cu PSD și cu UDMR au 306 voturi. Diferența de cinci voturi, ba chiar peste, ar veni de la Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților, care numără 18 parlamentari, ceea ce ar însemna cu totul 324 de voturi, cu 90 mai multe decât majoritatea simplă de 50 la sută plus unu.
De altfel, o asemenea majoritate calificată de 324 de parlamentari ai izola în opoziție trei facțiuni politice existente în prezent, în Parlament, totalizând 141 de senatori și deputați. Prima facțiune este constituită din USR și disidenții PNL apropiați de Ludovic Orban (92 de parlamentari), AUR (43 de parlamentari) și alți neafiliați (5 parlamentari).
O astfel de majoritate ar anihila, spre exemplu, orice tentativă, de genul celei demarate de Alianța pentru Unirea Românilor de declanșare a procedurilor de suspendare a președintelui României, Klaus Iohannis.
Șefia Camerelor ar putea fi preluată fără probleme
Însă, și mai important decât aceasta, o asemenea majoritate calificată nu ar mai permite existența vreunei piedici pentru PNL și pentru PSD să-și adjudece conducerile celor două Camere ale Parlamentului, atât la nivelul președinților, cât și la nivelul birourilor permanente sau al conducerii comisiilor parlamentare.
Spre exemplu, la Senat, din cei 136 de parlamentari, 95 ar fi de la PNL, PSD și UDMR. Iar, la Camera Deputaților, din cei 330 de parlamentari, 229 ar proveni de la aceeași alianță, dar și din partea Grupului Minorităților Naționale. Cu asemenea „scoruri”, Anca Dragu de la USR ar putea fi „măturată” extrem de ușor de la șefia Senatului, iar Florin Cîțu ar putea fi instalat la fel de ușor în cea de-a doua funcție în stat. La Camera Deputaților, în schimb, ar fi chiar și mai simplu de numit un președinte, deoarece, în acest moment, acest for nu mai are conducător ales, după demisia lui Ludovic Orban. PSD ar putea, potrivit unor surse politice, să ceară această funcție pentru liderul social-democrat, Marcel Ciolacu.
Tensiuni în PNL. Florin Cîțu are propria agendă
PSD a decis, ieri, cu câteva ore ca PNL să se întrunească în propria ședință, pentru a stabili pe care din aceste variante va merge, că vor demara negocierile cu liberalii pentru formarea guvernului. Însă, lucrurile nu sunt chiar atât de simple, social-democrații punând mai multe condiții pe masa lui Florin Cîțu. PSD cere paritate în guvern, exact ca și la nivelul ponderii parlamentare. Social-democrații au 157 de parlamentari, din 306 care ar forma Alianța PNL-PSD-UDMR, ceea ce înseamnă 51,3%. PNL, cu cei 120 de parlamentari, are o pondere de 39,2%, iar UDMR, cu 29 de parlamentari, are o pondere de 9,5 la sută.
De asemenea, PSD susține că intră la aceste negocieri cu decizia de a face chiar ei propunerea de prim-ministru. PNL, însă, va face, la rândul său, o propunere. Social-democrații ar putea fi dispuși să renunțe la această pretenție, cu condiția obținerii funcției de vicepremier, pe cea de secretar general al Guvernului, dar să primească și unul dintre cele două ministere avizatoare – Ministerul Justiției sau Ministerul Finanțelor. PNL nu vrea să renunțe la niciunul.
Social-democrații intenționează să impună programul de guvernare propriu, în special în ceea ce privește respectarea legislației adoptate de Parlament legată de majorarea punctului de pensie cu 40%, dublarea alocațiilor și majorarea salariilor. PNL se opune tuturor acestor chestiuni.
Liberalii, aripa care a rămas alături de Cîțu după plecarea parlamentarilor lui Orban, sunt scindați din acest punct de vedere. Jumătate vor majoritate cu PSD, jumătate ar înclina mai degrabă spre USR. Jumătatea care ar vrea guvern cu USR este sprijinită de Klaus Iohannis.
Florin Cîțu, pe de altă parte, pare să aibă propria agendă. Premierul interimar merge, în continuare, pe ideea ca el să fie șeful noului Executiv. Variantă respinsă atât de către PSD, cât și de USR. De altfel, PNL a anulat, deja, două rezoluții adoptate. Este vorba de cea potrivit căreia nu vor face guvern cu PSD și, pe de altă parte, de cea conform căreia nu vor mai face alianță cu USR. Dacă progresiștii votează o moțiune de cenzură împotriva guvernului PNL. Partidul mai are, însă, în vigoare o rezoluție, potrivit căreia propunerea PNL pentru funcția de prim-ministru este președintele formațiunii. Această rezoluție a fost deja încălcată, odată cu propunerea formală în urma căreia a fost desemnat candidat de premier Nicolae Ciucă.
Revizuirea Constituției. România, de la republică semiprezidențială la republică parlamentară
Cea mai spectaculoasă condiție cu care PSD intră în procesul de negocieri cu PNL este, însă, revizuirea Constituției, în sensul schimbării formei de guvernământ din republică semiprezidențială în republică parlamentară.
Republica semiprezidențială este cea în care prim-ministrul și președintele statului fac parte din puterea executivă. Președintele este ales prin vot universal, desemnează prim-ministrul și numește membrii Guvernului.
Republica parlamentară înseamnă că președintele statului are doar un rol decorativ, nu face parte din puterea executivă, având doar atribuțiuni strict protocolare, și nu este ales de popor, ci este emanat prin votul Parlamentului.
În acest moment, state care au regimuri semiprezidențiale sunt Algeria, Angola, Armenia, Autoritatea Palestiniană, Azerbaijan, Bosnia și Herțegovina, Burkina Faso, Capul Verde, Taiwan, Congo, Egipt, Georgia, Guyana, Haiti, Kazahstan, Kenya, Kârgâzstan, Liban, Mali, Mongolia, Mozambic, Namibia, Nigeria, Sahara Occidentală, Senegal, Sri Lanka, Tadjikistan sau Uzbekistan. În Europa, republici semiprezidențiale regăsim în Rusia, Serbia și Ucraina, iar în Uniunea Europeană singurele state care au această formă de guvernământ sunt Franța și România.
State care au regimuri parlamentare sunt Albania, Austria, Bulgaria, Cehia, Estonia, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Muntenegru, Macedonia, Portugalia, Ungaria sau Republica Moldova.
