Vida încurcă Justiţia

ANTEPRONUNŢARE ● Urmărirea penală a celor patru miniştri parlamentari, fără avizul camerelor

Preşedintele Curţii Constituţionale (CC), Ioan Vida, a încălcat regulile instituţiei pe care o conduce, comentând şi interpretând o decizie care nu a fost încă motivată şi publicată în Monitorul Oficial. Este prima oară în istoria CC când se întâmplă acest lucru, iar politicienii l-au atacat pe preşedintele Curţii.

 

Declaraţiile lui Vida sunt legate de “verdictul” dat de judecătorii Curţii săp­tă­mâ­na trecută, potrivit căruia declanşarea urmăririi penale îm­po­tri­va miniştrilor-parlamentari se poate face numai cu acordul Sena­tului sau al Camerei Deputaţilor. Preşedintele CC a afirmat astfel, într-un interviu acordat cotidianului Ziua, că decizia Curţii nu se aplică retroactiv, în cazul foştilor miniştri Adrian Năstase, Miron Mitrea şi Codruţ Şereş şi al actualului minis­tru, Paul Păcuraru, Parchetul nefiind obli­gat să trimită cererea de aviz pentru declanşarea urmăririi penale către una din cele două Camere. “Nu are efect re­tro­a­ctiv, toate actele de procedură care s-au făcut până acum sunt perfect valabile, noi nu le infirmăm. Se continuă ancheta”, a spus Vida, precizând că actele de procedură penală din dosarele privindu-i pe cei patru sunt valide, iar decizia din 10 martie a Curţii nu le anulează. Vida a explicat că, după ce se publică de­ci­zia şi “se pune pro­blema înc­eperii urmăririi penale împotriva altui ministru – altul decât ăştia”, abia atunci se aplică hotă­rârea CC, în sensul că se va cere aprobare, după caz, de la Senat sau de la Camera De­putaţilor. “Numai pentru viitor (se aplică decizia – n.r.), numai pentru cei care mâine fac ceva... Şi poate că daţi o dezminţire în ziar. Ar fi foarte bine. Să nu de­zinformăm publicul. Ne faceţi şi nouă rău. Lumea crede că noi avem ceva cu Năstase sau nu ştiu cu cine”, a declarat Vida. 

 

CRITICI. Deputatul PSD Adrian Năstase, unul dintre parlamentarii vizaţi de decizia CC, îl acuză pe Vida că încearcă să influenţeze votul şi opţiunea celorlalţi judecători ai Curţii în procesul de finalizare a redactării deciziei. “Este pentru prima dată în istoria Curţii Constituţionale când preşedintele Curţii iese cu declaraţii personale înainte de redactarea deciziei. Punctul de vedere al Curţii Cons­ti­tuţionale nu îl ştim decât după pu­bli­carea deciziei în Monitorul Oficial”, a spus Năs­tase, citat de Mediafax, pre­ci­zând că este “anormal” ca pre­şedintele Curţii să facă, în gene­ral, de­cla­ra­ţii, în condiţiile în care există o re­gu­lă deontologică care impune ju­de­căto­rilor să nu facă declaraţii în le­gă­tură cu deciziile luate. Juristul Valer Dorneanu, deputat PSD, cali­fică şi el drept “surprinzătoare” declaraţiile lui Vida şi susţine că acestea ies din cutuma de comunicare a Curţii, exis­tând “o înţelegere” între ju­decători de a nu comenta public deciziile. “Fondul declaraţiei sale trebuie sever criticat, în con­di­ţi­i­le în care, într-ade­văr, deciziile Curţii Consti­tu­ţionale au caracter obligatoriu şi se aplică pentru viitor, dar de la caz la caz. În cazul deciziei privind avizul Parlamentului pentru declanşarea urmăririi penale în cazul miniştrilor şi foştilor miniştri care sunt parlamentari, sesizarea CC privea un conflict de competenţe, care presupunea un caz concret, de unde rezultă că hotărârea trebuia aplicată la acest caz concret. Curtea nu putea decide în legătură cu cazuri din viitor”, a comentat Dorneanu. Preşedintele Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, Sergiu Andon, s-a declarat la rândul său nedumerit de declaraţia preşedintelui CC şi crede că acesta a fost supus unei foarte mari presiuni, “de unde rezultă că ultima instituţie care mai funcţiona indepen­dent, fără zguduiri politice, s-a predat şi ea”. Andon a mai spus că nu stă în obiceiul Curţii Cons­ti­tu­ţionale să-şi comenteze deciziile prin vocea unui judecător, fie el şi preşedintele Curţii, iar aceste comentarii să se facă înainte de a se cunoaşte motivarea.

 

PRESIUNI POLITICE. Mai tranşant, senatorul pesedist Şerban Nicolae este de părere că Vida ar trebui să-şi dea demisia din cauza declaraţiilor făcute, care ar intra “în zona de competenţă a ins­tan­ţe­lor şi parchetelor”, în timp ce fostul mi­nis­tru al Economiei, Codruţ Şereş, pune afirmaţiile preşedintelui Curţii pe seama “anului electoral”, când “orice adversar politic trebuie de­s­curajat”. Deputatul PRM Lucian Bolcaş invocă şi el pre­siunile politice asupra lui Vida, care vin “direct” de la Traian Bă­sescu, şi spune că, “proce­dând în acest mod, Ioan Vida a desfiinţat Curtea Consti­tu­ţi­onală”. Pre­şe­din­tele Camerei De­putaţilor, li­beralul Bogdan Olteanu, a de­clarat, la rân­dul său, că din de­cla­raţiile preşedintelui Curţii rezultă că, în continuare, România nu va avea nici un ministru judecat. Vicepreşedintele PD-L Valeriu Stoi­ca consideră însă “firească” şi fără “nici un fel de element senza­ţional” declaraţia lui Vida, arătând că “legea fundamentală spune foarte clar că efectele deciziilor CCR se produc din momentul publicării, deci numai pentru viitor”.

Având în vedere această situaţie fără precedent, Jurnalul Naţional va adresa o scrisoare Conferinţei Curţilor Constituţionale Europene în care va solicita un punct de vedere faţă de declaraţiile preşedintelui CCR, Ioan Vida, declaraţii prin care acesta s-a pronunţat înainte ca motivaţia Curţii Constituţionale să fie publicată în Monitorul Oficial. 

 

A încălcat Vida legea?

Potrivit Constituţiei, deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României, iar de la data pu­blicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor. În ceea ce-i priveşte pe judecătorii Curţii, legea de organizare şi func­ţi­o­nare a CC (Legea nr.47/1992, articolul 64) prevede că aceştia sunt obligaţi, între altele, “să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor şi să nu ia poziţie publică sau să dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale”. În regulamentul de organizare şi funcţionare a CC se arată că judecătorii Curţii care au încălcat dispoziţiile articolului 64 răspund disciplinar, sancţiunile putând merge de la mustrare şi avertisment sever până la încetarea mandatului de judecător al Curţii. (L.D.)

Dacă Vida susţine că decizia CCR nu se aplică retroactiv, în cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public şi Camera Deputaţilor, preşedintele CSM, Lidia Bărbulescu (foto), adresată CCR, arată că acest conflict blochează "cursul unor procese penale". Ca atare, ea cere judecătorilor CCR să ia o decizie prin care să constate "existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între menţionatele autorităţi publice în măsură să blocheze cursul unor procese penale şi să împiedice autoritatea judecătorească să-şi îndeplinească atribuţiile constituţionale şi legale cu care a fost învestită" şi să dispună măsurile pe care le consideră necesare "în vederea restabilirii ordinii constituţionale care trebuie să existe între autorităţile publice prevăzute în titlul III din Constituţia României". În cererea CSM se mai arată că "Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie invocă faptul că în dosarele penale instrumentate de procurori există cereri ale Preşedintelui României de declanşare a procedurilor legale pentru urmărirea penală a miniştrilor şi foştilor miniştri, "astfel încât o dublare a procedurii de către Camera Deputaţilor contravine prevederile constituţionale".


EFECTE. Şeful CSM explică în documentul transmis CCR că "prin soluţionarea conflictelor juridice de natură constituţională se urmăreşte înlăturarea unor posibile blocaje instituţionale dintre diferite autorităţi publice constituţionale, determinate de conflicte pozitive sau negative de competenţă". Lidia Bărbulescu transmite totodată magistraţilor CCR că, "în opinia noastră, excluderea Camerelor Parlamentului de la procedura insituită prin art. 109 alin. (2) din Constituţie în toate cazurile în care preşedintele României a transmis Ministerului Public cererea de începere a urmăririi penale ar însemna că enumerarea limitativă a autorităţilor publice, cărora le este recunoscut, potrivit articolului citat, dreptul de a declanşa procedura de începerea a urmăririi penale a membrilor Guvernului, nu ar mai avea nici un raţionament". Procurorul general Laura Codruţa Covesi afirmă însă într-o solicitare adresată CSM că "pentru solicitarea Parlamentului de înaintare a dosarelor penale instrumentate de procurori considerăm că nu există temei legal".

• Gabriela Antoniu