Votăm lista sau persoana? Război în Parlament pe reforma electorală

Un parlament mare şi inutil sau unul mai mic şi eficient? Vot pe liste, cu un control asupra calităţii umane şi profesionale a deputaţilor şi senatorilor, sau vot uninominal, care să aducă din nou în rândul aleşilor personaje controversate? Acestea sunt subiectele unui război surd purtat între Putere şi Opozitie, război cu o miză mare: alegerile din 2016.

Comisia electorală din Parlament a votat, la sfârșitul lunii februarie, pentru  reforma sistemului de vot. Mai exact, PSD şi PNL au votat la unison pentru renunţarea la votul uninominal şi revenirea la votul pe liste, cel folosit înainte de 2008. Modificarea sistemului de vot a fost una dintre promisiunile preşedintelui Klaus Iohannis, ceea ce transformat-o într-un obiectiv al PNL. Şi PSD a susţinut-o din cauza contestării votului uninominal de către societatea civilă.

Mihai Voicu, preşedintele comisiei electorale, a explicat pentru Jurnalul Naţional motivele pentru care trebuie făcută reforma votului: “Am considerat votul pe liste o soluţie din 2 motive: 1. limitarea numărului de parlamentari. Am considerat că numărul de parlamentari e o problemă. Nici sistemul mixt nu garantează un număr limitat de parlamentari. A trebuit să găsim un sistem care garantează un număr fix de parlamentari. 2. Întărirea partidelor politice. Prin sistemul de vot pe listă de partid se întăreşte capacitatea partidelor de a selecta candidaţii potriviţi”

Însă, în ciuda votului de principiu dat pentru reforma electorală, în faţa presei, legea alegerilor parlamentare a fost blocată, pe termen nelimitat, într-o subcomisie de lucru condusă de UNPR-istul Eugen Nicolicea. Aceasta deoarece, dincolo de consensul de la nivel public, există o opoziţie puternică din partea PSD şi a UDMR faţă de modificarea sistemului de vot. Liberalii îi acuză pe social-democraţi că tergiversează adoptarea legii, deoarece în cazul în care aceasta nu va fi promulgată până la 1 noiembrie, nu va putea fi aplicată la alegerile de anul viitor. PSD ar fi dezavantajat de votul pe listă, în cazul căruia alegătorul este mai atent la percepţia publică asupra partidului decât la persoanele care candidează. De asemenea, UDMR riscă să nu mai intre în Parlament, deoarece un partid trebuie să întrunească un prag de 5% la nivel naţional. În plus, există negocieri în continuare între cele două blocuri politice în ceea ce priveşte numărul de parlamentari. De principiu s-a agreat ideea unui Parlament cu 300 de deputaţi, dar nu s-a ajuns la un consens şi în privinţa numărului de senatori.

Eşecul uninominalului

Votul uninominal, introdus în 2008, a presupus alegerea fiecărui parlamentar într-o circumpscripție electorală. Sistemul și-a dovedit limitele mai ales în 2012, când votul uninominal a dat naștere unui Parlament cu aproape 600 de membri. Dintre aceștia, peste 150 au obţinut mandatul de parlamentar după ce au pierdut la urne, însă în urma redistribuirii sau prin alocarea de mandate suplimentare au ajuns deputați sau senatori. Printre aceştia se numără Mihai Răzvan Ungureanu, Traian Igaș, Gheorghe Flutur, Ioan Oltean, Mircea
Dușa, Monica Iacob Ridzi, Elena Udrea şi Roberta Anastase.