Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Legea fundamentală cuprinde principiile de bază ale organizării statului, precum și drepturile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor.
Scurtă istorie a Constituțiilor române
Prima Constituție a României a fost adoptată în 1866, numită și Constituția regelui Carol I, și modificată de mai multe ori, ca urmare a proclamării independenței țării și a regatului, în 1884. Cea de-a doua Constituție a fost adoptată în 1923, sau Constituția interbelică, iar cea de-a treia în 1938, Constituția regelui Carol al II-lea, a suspendată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, între 1940-1944. A urmat Constituția din 1948, numită și Constituția stalinistă, a abolit monarhia și a instituit republica. Constituția din 1952 a fost numită i național-comunistă, urmată de Constituția ceaușistă din 1965. În revizuirea din 1975, a fost introdusă funcția de președinte al statului.
Constituția din 1991 a survenit după înlăturarea de la putere a fostului dictator Nicolae Ceaușescu și a instituit statul democratic. Forma inițială a acesteia a fost votată de Adunarea Constituantă din 21 noiembrie 1991 și a intrat în vigoare la 8 decembrie prin referendumul unde 77,3% dintre cetățenii români care s-au prezentat la urne au fost de acord, iar 20,49% au respins-o. Șa plebiscit s-au prezentat peste 10,9 milioane de persoane.
Elaborarea, dezbaterea și adoptarea ei a durat circa un an jumătate. În luna martie 1990, Consiliul Provizoriu de Uniune Națională (CPUN) a decis formarea Adunării Constituante, a cărei primă întrunire a avut loc pe 11 iunie 1990. Atunci s-a decis constituirea Comisiei Constituționale, însărcinate cu elaborarea legii gundamentale. Comisia a fost condusă de prof.univ. Antonie Iorgovan și alcătuită din 23 de parlamentari și 5 experți.
În perioada iunie 1990-ianuarie 1991, aceasta a redactat proiectul de Constituție și la 13 februarie 1991 a fost prezentat Adunării Constituante, care a dezbătut asupra articolelor până în iunie 1991. În intervalul 15 iulie - 1 august 1991, au fost formulate circa 1.000 de amendamente, iar textul legii fundamentale a fost supus din nou dezbaterilor, între 10 septembrie - 18 noiembrie 1991. La 21 noiembrie să fie adoptat prin vot nominal, 414 parlamentari exprimndu-se pentru și 95 împotrivă. Printre cei care s-au opus au fost rerprezentanții PNL și PNȚCD, dar și UDMR. Constituția a fost publicată în MO la 21 noiembrie 1991.
Însă Ziua Constituției a fost stabilită îmn 1995 de către Parlamentul României.
Citește pe Antena3.ro
Ulterior, legea fundamentală a fost modificată și completată prin Legea de revizuire 429/2003, aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003 şi a intrat în vigoare la data de 29 octombrie 2003.
Mesaje de Ziua Constituției
Președintele României, Klaus Iohannis, spune că actuala constituție a formalizat trecerea de la comunism la democrație.
„Adoptarea Constituției a însemnat renașterea democrației naționale, trasarea limitelor puterii politice și consacrarea drepturilor și libertăților cetățenilor. Într-un regim democratic, Legea fundamentală reprezintă un act de identitate națională și acționează atât ca un scut împotriva autoritarismului, cât și ca un catalizator al aspirațiilor unui popor.
Constituția se adresează, în egală măsură, cetățenilor săi, autorităților și instituțiilor statului. Legea fundamentală a marcat o perioadă de tranziție, prin ruperea de trecutul comunist și prin fixarea unui punct de echilibru în momentele de cumpănă.
În anul 2003, revizuirea Legii fundamentale a fost motivată de reformele care s-au produs în viața economică, socială și politică a țării, în mod special din perspectiva îndeplinirii celor două obiective majore ale politicii externe românești în anii postdecembriști: aderarea la Alianța Nord-Atlantică și integrarea în Uniunea Europeană. Apartenența țării noastre la structurile euro-atlantice implică un efort continuu de a da sens și greutate valorilor și principiilor pe care Legea fundamentală le protejează.
Respectul pentru demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și drepturile omului constituie fundamentul pe care clădim țara pe care ne-o dorim. A trăi sub protecția unei constituții democratice este unul dintre cele mai mari privilegii pe care o societate le poate cunoaște. Nu în ultimul rând, Constituția este cea mai importantă armă pe care o avem împotriva oricărei forme de totalitarism, intoleranță, discriminare și populism.
Valorile protejate de Constituția României implică, în același timp, și o imensă responsabilitate, una colectivă, care aparține instituțiilor, societății civile, dar și una individuală, a fiecărui cetățean. Aspirațiile societății noastre capătă substanță pe măsură ce aceste valori sunt interiorizate, iar democrația este înțeleasă și trăită de noi toți, în fiecare zi”, transmite șeful statului român.
Președintele CCR, Valer Dorneanu, a subliniat importanța legii fundamentale.
"Curtea Constituțională urează La mulți ani Constituției României și românilor, împreună cu îndemnul de prețuire și respectare a Actului nostru fundamental! Curtea Constituțională, în calitate de garant al supremației Constituției, are datoria, dar și onoarea, de a readuce în conștiința publică importanța Cărții noastre fundamentale și obligația tuturor românilor de a o respecta și prețui. Constituția este legea fundamentală a unui stat, care cuprinde principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor și autoritățile publice centrale".
Și actualul premier, Nicolae Ciucă, subliniază angajarea țării pe drumul spre democrația occidentală.
“În ansamblul marilor teme care se dezbat astăzi cu privire la viitorul României există riscul ca Ziua Constituției să treacă neobservată. Ar fi nedrept. Fără Legea noastră fundamentală nimic din evoluția României către un regim politic stabil și european nu ar fi fost posibil. Suntem ferm ancorați pe drumul nostru occidental și nicio decizie politică nedreaptă nu ne va deraia de la acest drum. Potențialul nostru de viitor este imens și nu avem voie să îl pierdem. Vom arde etape, vom construi un nou proiect de țară și vom păstra România acolo unde îi este locul: în rândul marilor democrații occidentale.În această nouă etapă istorică, Constituția României va avea rolul fundamental de a dinamiza viața politică și instituțională a statului și de a asigura maxima eficiență pentru protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.
Constituția din 1991, revizuită în 2003 a fost o Constituție a echilibrului, care nu a permis acumularea excesivă a puterii în mâinile unei persoane, a unui partid politic sau a unei singure instituții. În viitor, odată cu apariția unui autentic moment constituțional, ancorat în nevoile reale ale societății românești, Constituția României va reflecta obiectivul de dezvoltare accelerată a României”, spune premierul.
Președintele Academiei Române, prof.univ.dr. Aurel Pop, critica în urmă cu un an, într-un interviu acordat Jurnalul, conducerea țării care a provocat neîncredere în rândul populației.
“Sentimentul că trăim într-o Românie fără busolă, fără oameni de stat, fără coerență. Cei mai mulți români sunt triști, dar asta nu reprezintă un fapt iremediabil. Mult mai grav este altceva: cei mai mulți români nu mai au încredere în instituții, în autorități, în oamenii politici, în binele public. Nu mai au nici măcar aspirația spre bine, pentru că le-a murit speranța în viața demnă a acestui popor și a statului nostru. Din această cauză, ca om și ca român, mă simt mai răvășit ca niciodată“
