Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Printre cele mai frecvente sunt insuficienţa cardiacă, atacul de cord şi accidentul vascular cerebral (AVC), însă, măsurat cumulat, riscul afecțiunilor cardiovasculare în primul an după vindecarea de Covid ajunge la 10%. Medicul cardiolog Gabriel Tatu-Chițoiu îi sfătuiește pe oamenii care au avut Covid să se monitorizeze atent în lunile de după boală.
Încă de la începutul pandemiei, medicii au văzut clar că virusul SARS-CoV-2 poate afecta inima și vasele de sânge, în special la persoanele care au făcut forme grave de boală. Pacienții internați au dezvoltat frecvent cheaguri de sânge, inflamații cardiace, aritmii și insuficiență cardiacă. Însă, acum, primul studiu de amploare care a evaluat afecțiunile cardiovasculare la un an de la infecția cu SARS-CoV-2 demonstrează că impactul virusului este, deseori, de lungă durată.
Cercetarea a fost realizată oamenii de știință de la Departamentul pentru Veterani din Statele Unite, care au analizat peste 11 milioane de dosare medicale. Concret, aceștia au analizat frecvența maladiilor cardiovasculare apărute la circa 153.000 de indivizi care au trecut prin COVID-19 înainte ca vaccinurile să devină disponibile, comparându-le cu datele a peste 5,6 milioane de persoane care nu s-au infectat cu noul coronavirus după debutul pandemiei (grupul de control contemporan), dar și cu informațiile obținute din dosarele medicale a 5,9 milioane de persoane ale căror date au fost colectate înainte de pandemie (grup de control istoric).
Insuficienţa cardiacă şi AVC, printre cele mai frecvente boli post-Covid
Rezultatele studiului, prezentate săptămâna trecută în revista „Nature”, arată că, după o perioadă medie de un an după vindecarea de Covid-19, persoanele care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2 au avut un risc cu 72% mai mare de insuficiență cardiacă, în comparație cu celelalte două grupuri. De asemenea, vindecații de Covid au avut un risc cu 63% mai mare de a suferi un infarct miocardic, cu 69% mai mare de a înregistra aritmii cardiace și cu 52% mai mare a fost riscul de accident vascular cerebral (AVC). Totodată, la grupul de persoane infectate a fost identificat un risc de aproape trei ori mai mare de a dezvolta evenimente trombotice (cheaguri de sânge) cu potențial fatal la nivelul plămânilor, comparativ cu cei care nu au avut Covid.
Sunt afectați și tinerii sau cei fără factori de risc
Acestea sunt, practic, doar cele mai frecvente din aproximativ 20 de maladii cardiace și vasculare diferite, al căror risc a crescut substanțial la persoanele care au avut Covid-19, faţă de cei care nu s-au infectat niciodată cu SARS-CoV-2.
Mai mult, riscurile crescute în rândul foștilor pacienți Covid-19 au fost evidente la tineri și bătrâni, bărbați și femei, oameni cu și fără diabet și cu și fără boli de rinichi, precum și la fumători și nefumători, a explicat Ziyad Al-Aly, profesor de epidemiologie și autor principal al studiului, citat de reuters.com. Riscurile au fost mari chiar și la persoanele care au avut forme ușoare de COVID-19 și nu a trebuit să fie spitalizate, a menționat acesta, pe Twitter.
Impactul asupra supraviețuitorilor, substanțial
Și virusologul român Cristian Apetrei, profesor de Boli Infecțioase și Microbiologie la Facultatea de Medicină a Universității din Pittsburgh (SUA), subliniază faptul că datele oficiale privind mortalitate prin Covid-19 „ignoră complet situația supraviețuitorilor”.
Citește pe Antena3.ro
„Mortalitatea inițială prin infarct nu este extraordinar de mare, dar se acumulează anual în anii care urmează”, spune acesta, făcând referire la meta-analiza de mai sus. „După mai mult de 30 de zile de la infecție, indivizii care au trecut prin COVID-19 se află la risc crescut de boală cardiovasculară care include boli cerebrovasculare (care pot merge până la atac vascular cerebral), aritmii, boală coronariană ischemică și non-ischemică, pericardite, miocardite, insuficiențe cardiace și boală tromboembolică. Aceste afecțiuni cardiovasculare au fost evidente chiar și la pacienții care nu au fost spitalizați în cursul infecției acute. La pacienții spitalizați, frecvența afecțiunilor cardiovasculare a crescut în mod gradual paralelizând gradul de severitate și îngrijire din infecția acută (nespitalizati/spitalizați/ATI). Concluzia: Impactul asupra sistemului cardiovascular la supraviețuitorii post-COVID este substanțial”, punctează virusologul român pe pagina sa de Facebook, criticându-i pe adepții imunizării prin boală.
Cardiolog: „Mai rău decât mă așteptam”
Dr. Eric Topol, cardiolog și profesor de medicină moleculară la The Scripps Research Institute, cataloghează rezultatele acestui amplu studiu ca fiind „uimitoare... mai rău decât mă așteptam, cu siguranță”. „Toate acestea sunt tulburări foarte grave... Dacă cineva s-a gândit vreodată că COVID-ul este ca gripa, acesta ar trebui să fie unul dintre cele mai puternice seturi de date care subliniază că nu este”, a spus dr. Topol, potrivit science.org. El a adăugat că noul studiu ar fi „cea mai impresionantă lucrare despre Covid-ul lung” pe care a văzut-o până acum.
De asemenea, cardiologul român Gabriel Tatu-Chițoiu atrage atenția asupra acestui studiu și le recomandă celor care au trecut prin infecția cu coronavirusul SARS-CoV-2 să meargă la cardiolog: „Monitorizați-vă atent în lunile care urmează bolii (Covid-19, n.r.). Există un risc pentru a dezvolta boli cardiovasculare în viitorul apropiat, chiar dacă nu ați fost internați”.
Dacă apar simptome precum durere în piept, presiune în piept, palpitații, umflarea picioarelor, cei care au trecut prin infecția cu acest virus ar trebui să solicite îngrijiri medicale, spun medicii.
„Riscul de insuficiență cardiacă este de până la 1%. Numai de insuficiență cardiacă. Dacă măsurați riscul cumulat, ajungem undeva la 10% frecvență totală a afecțiunilor cardiovasculare. Putem pune aceste cifre în perspectivă: riscurile de miocardită (tranzitorie și autolimitată) ale vaccinurilor au fost de aproximativ 1/100.000, per ansamblu, cu o frecvență mai crescută la băieți (aproximativ 1/6,600)”
Prof. dr. Cristian Apetrei, virusolog
Din cauza naturii cronice a acestor afecțiuni, ele vor avea, probabil, consecințe de lungă durată pentru pacienți, spun autorii studiului. În acest context, sistemele de sănătate ar trebui să se pregătească de o creştere explozivă a numărului de cazuri de boli cardiovasculare în urma pandemiei COVID-19.
Mai multe despre acest studiu puteți citi aici: Long-term cardiovascular outcomes of COVID-19 | Nature Medicine
