Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Secretarul de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii Adriana Pistol a anunţat, în acest weekend, că la secția ATI a a fost identificat un focar de infecţie intraspitalicească, iar cinci dintre cei șase pacienți depistați până acum nu au mai putut fi salvaţi şi au murit în decursul ultimelor zile. Potrivit acesteia, bolnavii care au decedat aveau patologii severe.
„La nivelul Spitalului Clinic Judeţean Mureş a fost identificat un focar de infecţie asociată asistenţei medicale, focar constituit din 6 cazuri, din care 5 s-au soldat cu deces, cazuri care au fost raportate şi depistate în ultimele zile. (...) Pacienţii aveau multiple patologii, erau pacienţi polispitalizaţi şi asupra lor, din cauza acestor patologii severe, au fost efectuate o serie de manevre şi proceduri invazive. Infecţiile despre care vorbim se referă la germeni cu rezistenţă mare la antibiotice. Vorbim aici de piocianic şi acinetobacter”, a afirmat Adriana Pistol, citată de TVR.
Alți şapte pacienţi internaţi la terapie intensivă au fost mutaţi, de urgenţă, în alte saloane, iar secţia a fost închisă și s-a început deja curăţenia şi dezinfectarea, conform protocoalelor medicale.
Secția ATI, autorizată temporar
Totodată, s-a decis ca personalul medical de la ATI și bolnavii care au fost pe această secție să fie testați bacteriologic. Este necesară efectuarea screeningul bacteriologic al tuturor pacienţilor care se mai află internaţi la terapie intensivă, pentru a se afla dacă mai există situaţii în care pacienţii să fi fost colonizaţi cu aceste două bacterii sau cu alte tipuri de bacterii, a mai spus secretarul de stat.
Potrivit secretarului de stat, Secţia de terapie intensivă este o secţie autorizată de Ministerul Sănătății provizoriu, până la finalizarea noului spațiu, şi „care nu oferă condiţii tocmai optime pentru îngrijirea pacienţilor”, astfel că deja din cursul zilei de joi, conducerea spitalului a decis să fie sistate toate internările la ATI.
Codași la raportare
Infecţiile asociate asistenţei medicale (IAAM), așa-numitele infecții nosocomiale, sunt subraportate în România, deoarece un spital care raportează astfel de focare este considerat un spital cu probleme. Pentru că microbii asociați cu aceste infecții devin tot mai rezistenți la antibiotice, raportarea corectă poate ajuta la prevenirea lor. Cu toate acestea, potrivit secretarului de stat în MS, Spitalul Județean din Târgu Mureș este unul dintre puţinele din ţară care raportează infecţiile intraspitalicești. Din estimările Ministerului Sănătăţii, la nivel naţional, mai puţin de 1% dintre cazurile de infecţii nosocomiale sunt raportate oficial.
Acinetobacter - cele mai multe infecții în secțiile ATI
În România „datele disponibile indică un nivel extrem de ridicat al rezistenței bacteriene”, potrivit ultimului raport privind consumul de antibiotice, rezistența microbiană și infecții asociate asistenței medicale, realizat de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT).
Pentru mai multe bacterii patogene (cum sunt, spre exemplu: Acinetobacter spp., P aeruginosa, Klebsiella pneumoniae, MRSA), nivelul rezistenței la antibiotice din România este în continuare unul dintre cele mai ridicate din Europa. Iar Acinetobacter este germenul care determină cele mai multe infecții în secțiile ATI (vezi grafic).
Deși statisticile și estimările realizate la nivel global arată că extrem de mulți pacienți suferă și mor din cauza superbacteriilor din spitale, România are în continuare una dintre cele mai slabe raportări ale infecțiilor spitalicești din UE.
Rezistența la antibiotice tinde să devină principala cauză de mortalitate la nivel mondial, iar până în anul 2050 am putea ajunge la peste 10 milioane de decese anual.
Europa de Est are cele mai ridicate rate ale mortalității
Rezistența la medicamentele antimicrobiene reprezintă „o amenințare emergentă și alarmantă la adresa sănătății umane”, aceasta fiind una dintre principalele cauze de deces în întreaga lume, în special în mediile cu resurse reduse, avertizează autorii celei mai recente și mai cuprinzătoare analize a rezistenței la antibiotice și a impactului acesteia în regiunea europeană a OMS (53 de țări), care a fost publicată, săptămâna trecută, în prestigioasa revistă The Lancet.
Cercetătorii din cadrul mai multor institute și centre universitare au analizat 23 de agenți patogeni bacterieni și 88 de combinații patogen-medicament și au constatat că cele mai ridicate rate ale mortalității în ceea ce privește rezistența la antibiotice au fost înregistrate în Europa de Est, urmată de Europa Centrală.
Potrivit oamenilor de știință, în 2019, în regiunea europeană a OMS, 541.000 de decese au fost asociate cu rezistența la antimicrobiene și 133.000 de decese sunt imputabile direct acestei rezistențe la antibiotice. Cea mai mare mortalitate din regiune este cauzată de infecții ale sângelui asociate cu rezistența antimicrobiană, precum și de infecțiile intraabdominale și respiratorii.
În 2019, peste 1,2 milioane de persoane au murit din cauza infecțiilor cu bacterii rezistente la antibiotice, la nivel mondial, potrivit celei mai cuprinzătoare estimări de până acum a impactului global al rezistenței la antimicrobiene, pentru 204 țări și teritorii.
