Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La sfârșitul lunii noiembrie, Comisia Europeană decisese deja să prelungească regulamentul interimar până la 3 august 2026. Documentul Comitetului Reprezentanților Permanenți (COREPER), datat joi, 14 decembrie, confirmă acum extinderea acestui interval până în august 2027, scrie euroactiv.com, care precizează că l-a consultat. Potrivit textului, „având în vedere comentariile făcute de delegații, textul de compromis al Președinției modifică propunerea Comisiei de a mări perioada de aplicare” a regulamentului interimar „cu 3 ani în loc de 2 ani”. Potrivit site-ului citat, o nouă prelungire a termenului ar putea fi adoptată miercuri, 20 decembrie, de către COREPER.
Monitorizarea generală a comunicațiilor, nedorită
„Pentru a combate aceste infracțiuni, avem nevoie de o soluție permanentă, cu garanții puternice pentru protecția datelor și procese eficiente de prevenire și combatere a abuzului sexual asupra copiilor online”, a declarat la sfârșitul lunii noiembrie pentru publicația electronică euroactiv.com purtătoarea de cuvânt a Comisiei europene pentru afaceri interne, Anitta Hipper. Parlamentul European dorește să găsească un echilibru între protejarea copiilor în sfera digitală și respectarea drepturilor fundamentale, cum ar fi dreptul la viață privată. Poziția eurodeputaților cu privire la noile reguli nu susțin scanarea pe scară largă a web-ului, monitorizarea generală a comunicațiilor private sau crearea de portițe în aplicații pentru a slăbi criptarea.
Normele temporare au fost adoptate de Parlamentul European pe 6 iulie 2021, după ce s-a constatat că pandemia COVID-19 a dus la o creștere considerabilă a abuzurilor sexuale online îndreptate împotriva copiilor, abuzuri care se aflau deja la cote înalte.
Îndatoririle furnizorilor: evaluarea și atenuarea riscurilor
Conform legislației interimare, furnizorii de servicii de găzduire sau mesagerie sunt obligați să facă o evaluare de risc cu privire la prezența potențială a conținutului sexual ce implică copii în cadrul serviciilor pe care le oferă. O dată stabilit nivelul de risc, aceștia vor trebui să implementeze măsuri prin care să atenueze aceste riscuri.
Regulamentul oferă o listă cuprinzătoare de măsuri potențiale de atenuare pe care furnizorii le pot pune în aplicare. Printre acestea se numără principiul siguranței din stadiul de proiectare (dezvoltarea produselor sau serviciilor într-un mod care să evite potențialele prejudicii), controale parentale obligatorii, instituirea unor mecanisme de raportare a utilizatorilor și utilizarea unor sisteme de verificare a vârstei atunci când există riscul de solicitare a copiilor. Regulamentul introduce, de asemenea, măsuri obligatorii specifice pentru serviciile care vizează direct copiii, platformele utilizate în principal pentru difuzarea de conținut pornografic și anumite servicii de chat incluse în jocurile pe calculator. Furnizorii de servicii vor avea autonomie să aleagă tehnologiile pe care le vor utiliza pentru a-și îndeplini obligațiile de detectare. Normele prevăd o procedură simplificată pentru companiile mai mici.
Citește pe Antena3.ro
Ordine de detectare, ca măsură de ultimă instanță
Dacă furnizorii nu își îndeplinesc obligațiile, o autoritate judiciară ar putea emite un ordin de detectare, însă doar în ultimă instanță. Pentru a evita supravegherea în masă sau monitorizarea generalizată a internetului, autorităților judiciare li se permite să autorizeze ordine limitate în timp, ca ultimă soluție, pentru a detecta orice material de abuz sexual asupra copiilor și de a retrage accesul la acesta, atunci când măsurile de reducere a riscurilor nu sunt eficiente. Acest ordin ar putea obliga furnizorul să folosească anumite tehnologii pentru a detecta materiale cunoscute sau noi ce conțin abuz sexual asupra copiilor. Ordinele de detectare vor fi utilizate numai dacă există suspiciuni rezonabile că utilizatori individuali sau anumite grupuri sunt legate de materiale cu abuz sexual asupra copiilor. Ordinele vor fi limitate în timp, iar comunicațiile criptate și mesajele text vor fi excluse din domeniul lor de aplicare. Această abordare urmărește să asigure menținerea confidențialității și securității utilizatorilor serviciilor digitale.
Petiție în favoarea legislației propuse
Pe data de 7 decembrie asociația Justice Initiative, alături de organizații care luptă pentru protecția copiilor, a înregistrat o petiție la Parlamentul European prin care se cere să se adopte măsuri de protecție a copiilor împotriva abuzurilor sexuale în mediul online. În 2022 au existat 32 de milioane de raportări de suspiciuni de exploatare sexuală online a copiilor, dintre care peste 1,5 milioane în UE, iar în mod alarmant, Europa a devenit punctul central pentru distribuția și comerțul cu imagini care prezintă conținut sexual. Cu peste 540.000 de semnături, petiția arată că majoritatea cetățenilor doresc de urgență un sprijin sporit pentru supraviețuitori și o protecție sporită a copiilor împotriva abuzurilor sexuale, în special în mediul online. Acest lucru este în concordanță cu sondaje recente la nivelul UE, cum ar fi Eurobarometrul și sondajul realizat de asociațiile ECPAT-NSPCC, care au ajuns la rezultate similare: o majoritate covârșitoare a cetățenilor sprijină legislația pentru prevenirea, detectarea și raportarea abuzurilor sexuale asupra copiilor online.
România: 8.816 sesizări la linia „esc_ABUZ”
Numai pe parcursul anului 2022, în cadrul liniei „esc_ABUZ”, realizată de Organizaţia Salvaţi Copiii România și care oferă posibilitatea raportării conţinutului dăunător pentru copii şi tineri în mediul online, au fost primite 8.816 raportări, din care 68% (6.029) ilustrau imagini cu un abuz sexual asupra copiilor sau materiale cu minori în ipostaze sexualizate, 89% (5.077) dintre ele reprezentând materiale generate chiar de minori. De asemenea, Organizaţia Salvaţi Copiii România a lansat în toamna acestui an campania «Povestea unui abuz», cu scopul de a avertiza asupra modurilor prin care toţi utilizatorii pot contribui la crearea unui mediu online sigur pentru copii, prin raportarea conţinutului dăunător de pe internet. În ceea ce priveşte vârsta victimelor, 9% reprezintă cazuri care înfăţişează copii cu vârsta aproximativă de până în 10 ani, 82% dintre victimele înfăţişate în materiale aveau vârsta cuprinsă între 11 şi 15 ani; 9% reprezintă adolescenţi între 16 şi 18 ani.
