Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Macrolonele, o nouă clasă de antibiotice care ţinteşte două componente diferite ale celulei bacteriene - prin interferarea cu producția de proteine și prin coruperea structurii ADN-ului - au făcut ca apariția rezistenţei să fie de 100 de milioane de ori mai dificilă, conform unui nou studiu publicat, recent, în Nature Chemical Biology.
„Frumusețea acestui antibiotic este că ucide prin două ținte diferite în bacterii”, a spus Alexander Mankin, profesor de științe farmaceutice la UIC, citat într-un comunicat al universității americane. „Dacă antibioticul atinge ambele ținte la aceeași concentrație, atunci bacteriile își pierd capacitatea de a deveni rezistente prin achiziționarea de mutații aleatorii în oricare dintre cele două ținte”, a mai spus cercetătorul.
Deoarece bacteriile ar trebui să implementeze apărarea la ambele atacuri simultan, autorii cercetării au calculat că rezistența acestor agenți patogeni la medicamente devine aproape imposibilă.
Obținut prin combinarea a două medicamente vechi
Macrolonele sunt antibiotice sintetice care au fost dezvoltate prin combinarea a două tipuri de antibiotice utilizate pe scară largă, dar cu mecanisme diferite: macrolidele și fluorochinolonele.
„Macrolidele, cum ar fi eritromicina, blochează ribozomul - fabricile de producție de proteine ale celulei. Fluorochinolonele, cum ar fi ciprofloxacina, vizează o enzimă specifică bacteriilor numită ADN girază”, explică autorii studiului.
Echipa de cercetători a sintetizat trei macrolone noi și, în urma unor experimente complexe de biologie structurală, a fost selectat cel mai promiţător și mai eficace în tratarea infecţiilor.
Citește pe Antena3.ro
Noul tip de antibiotic a distrus bacteriile cultivate în laborator fără a activa gene de rezistență cunoscute și au arătat o activitate îmbunătățită semnificativ împotriva superbacteriilor rezistente la medicamente, incluzând Streptococcus pneumoniae.
Macrolonele reprezintă o metodă inovatoare de a dezvolta antibiotice eficiente, care ar putea deveni un standard pentru terapia antimicrobiană în viitor.
Superbacteriile rezistente, care pot evita multe sau, în unele cazuri, chiar toate antibioticele existente în prezent, amenință să ne readucă într-o eră în care chiar și o infecție minoră ar putea fi mortală.
Rezistența antimicrobiană a fost a treia cauză principală de deces la nivel global, în 2019.
AI deschide ușa către noi antibiotice eficiente pentru combaterea bacteriilor rezistente
O analiză recentă, realizată de Institutul Național de Sănătate din Statele Unite (NIH) pe baza datelor colectate de la 120 de spitale, pe o perioadă de cinci ani (ianuarie 2018 - decembrie 2022), a arătat că s-a înregistrat un salt important atât al numărului de infecții dobândite în unitățile medicale (cunoscute și ca infecții nosocomiale), cât și din punct de vedere al rezistenței la antibioticele puternice utilizate pentru tratarea acestora. Totodată, prognosticul pentru pacienții infectați cu aceste bacterii periculoase s-a înrăutățit în ultimii ani, pe măsură ce tulpinile bacteriene rezistente la antibiotice s-au răspândit, iar dezvoltarea de noi opțiuni de tratament a stagnat.
Pe fondul cererii tot mai ridicate de antibiotice mai sigure și mai eficiente pentru oameni, cercetătorii de la Universitatea din Austin, Texas (SUA), au apelat la inteligența artificială (AI) pentru a dezvolta un medicament nou, care se arată deja promițător în studiile pe animale.
Concret, ei au folosit AI pentru a reproiecta un antibiotic existent numit Protegrin-1, care este excelent la uciderea bacteriilor, dar e toxic pentru oameni. Acesta este produs în mod natural de porci pentru combaterea infecțiilor și face parte dintr-un subtip de antibiotice numite peptide antimicrobiene (AMP). AMP-urile, în general, ucid bacteriile direct prin perturbarea membranelor celulare, dar multe vizează atât membranele bacteriene, cât și membranele celulare umane. Prin reproiectarea acestui antibiotic, oamenii de știință au reușit, practic, să-l facă să țintească selectiv membranele bacteriene, fără a mai afecta celulele roșii din sângele uman.
Rezultatele testelor pe rozătoare, publicate ieri în revista Nature Biomedical Engineering, au arătat că șoarecii infectați cu bacterii rezistente la mai multe medicamente și tratați cu antibioticul reproiectat (bsPG-1.2) au fost mult mai puțin susceptibili de a avea bacterii detectabile în organele lor la șase ore după infecție, comparativ cu șoarecii netratați. Dacă testele suplimentare oferă rezultate pozitive similare, cercetătorii speră să înceapă testarea noului antibiotic pe oameni.
Câți oameni mor din cauza creșterii rezistenței microbilor la antibiotice
Rezistența antimicrobiană apare atunci când germenii precum bacteriile și ciupercile evoluează și găsesc noi modalități de a supraviețui medicamentelor concepute pentru a le ucide. Folosirea antibioticelor pe scară largă, automedicația și tratamentul antimicrobian incorect au condus la această o problemă de sănătate publică majoră din ultimii ani.
Aproximativ 1,3 milioane de oameni din întreaga lume au murit direct din cauza rezistenței antimicrobiene în 2019, potrivit unei ample analize din 2022, publicată în revista The Lancet. Prin comparație, HIV/SIDA și malaria au cauzat 860.000 și, respectiv, 640.000 de decese în acel an.
