Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Vestea că s-ar putea reintroduce uniforma unică în școlile din România a stârnit un val de proteste, la fel ca în cazul manualului unic. Specialiștii în Educație spun că exact opusul uniformizării, adică educația personalizată, a dat cele mai bune rezultate. O formă de uniformizare s-a produs deja în școlile din România, chiar dacă au existat manuale alternative și elevii nu au fost oblligați să poarte o uniformă unică pentru toată țara. Uniformizarea s-a produs prin obligarea elevilor să memoreze toți aceleași lucruri inutile, în loc să se încurajeze experiența personală și creativitatea.
Uniformele nu sunt specifice doar perioadei comuniste, ci și unor școli de prestigiu din țările capitaliste. De asemenea, semnele distinctive, precum sigla companiei și chiar anumite tipuri de uniforme sunt folosite și de angajații unor mari companii care au ales să își evidențieze astfel brandul. Dar, în legătură cu dezbaterea pe marginea unei posibile reintroduceri a uniformei unice în școlile din România, specialiștii spun că nu uniforma stă la baza uniformizării gândirii, nici măcar un posibil manual unic, ci faptul că elevii nu au experiențe diverse, personalizate, fiind puși să învețe pe dinafară niște texte pe care apoi le reproduc. Florin Colceag, profesorul cunoscut și drept antrenorul de geni, a explicat pentru Jurnalul Național: „Problema uniformei unice este o perdea de fum. Deja educația este un domeniu la care toți cred că se pricep. Depinde ce este sub uniforma respectivă. În toată lumea se folosesc uniforme, mai ales în marile unități, în universitățile de prestigiu. Depinde ce înseamnă acea uniformă. Dacă ea spune că aparții unei comunități de oameni capabili, atunci porți uniforma de om capabil. Avem o problemă cu etichetarea, numai că identificarea nu înseamnă etichetare. Faptul că ești elev la un anumit liceu nu te face nici mai frumos, nici mai deștept, nici nu-ți aduce valoare adăugată. Faptul că pui sau nu uniformă nici nu scade, nici nu crește calitatea educației. Și cu manualul unic este aceeași problemă”. Profesorul Colceag mai spune că adevăratele probleme ale educației din România sunt legate de faptul că se ignoră realitatea contemporană și evoluția tehnologiei.
Școala a rămas în evul mediu
În timp ce alte țări elaborează sisteme moderne de educație și experimentează cele mai noi metode de creștere a eficienței învățământului, discuțiile din România, în legătură cu schimbarea legii învățământului se opresc la vechi probleme care nu aduc nicio noutate. Ca și în cazul uniformelor, care pot fi considerate inutile, specialiștii arată că s-ar putea renunța chiar și la manuale, mai ales evpentru că sunt ineficiente. “Noi refuzăm contemporaneitatea, ceea ce ne pune într-o poziție foarte proastă. Avantajul unui manual ar fi că poți citi o lecție de mai multe ori, dar asta poți face și dacă nu ai manual. Copiii oricum caută informații pe internet. Multe dintre cunoștințele din manuale nu corespund nici interesului copilului, nici nevoilor pieței. Nu fac decât să-i oblige pe copii să învețe ceva pe dinafară. Pot fi manuale extraordinare și care pot fi unice, dar în momentul în care sunt selectate aceste manuale pe criteriul prețului și nu al calității, acestea devin ineficiente. Am avut și manuale pline de reclame comerciale. Oamenii nu înțeleg foarte bine care este rostul manualului și al școlii”, mai spune Florin Colceag. Pentru a se reorganiza astfel educația din România, ar trebui să se schimbe tot în noua legea învățământului.
Sistemul finlandez este cel mai bun
Cele mai bune rezultate în Europa au fost date de școala din Finlanda, iar specialiștii care lucrează acum la legea Educației ar putea lua în considerare exemplele de succes. “Este un sistem complex. De exemplu, într-o zonă montană, elevii vor studia lucruri care să-i poată ajuta să se integreze mai târziu în această zonă. Pentru categorii de copii pasionați de anumite domenii se pot face manuale auxiliare care să le vină în ajutor în domeniul de care sunt pasionați. Acestea ar trebui să fie acreditate, dar nu de minister, ci, pe modelul Finlandei, de o comisie națională pentru educație”, mai spune specialistul. În Finlanda, membrii acestei comisii intervin atunci când ceva nu merge bine în educație. De asemenea, furnizorii de educație din Finlanda pot crea curricula lor proprie, pentru comunitatea lor, având drept limitat de existență, în funcție de rezultate. “Nu există sistemul de supraveghere de la noi, iar inspectorii școlari au rămas doar pentru a fi parteneri în educație, nu controlori de educație. Ei vin cu expertiza proprie și se implică în activitățile educaționale ale școlilor. Acest sistem a produs pentru finlandezi un salt colosal. În loc să ne uităm la bune prcatici internaționale, ne interesează uniforma”, mai spune Florin Colceag. Conform acestui tip de sistem de educație, chiar și faptul că elevii merg la școală pentru a se întâlni unii cu alții se poate considera o experiență educativă, pentru că îi ajută să se integreze în societate și să se adapteze nevoilor vieții.
Studiile recente arată că rata de absorbție a informațiilor din școală este de 6%, în 20 de ani de educație, de la grădiniță până când termină studiile universitare. Specialiștii au ajuns la concluzia că tinerii au nevoie în primul rând de experiență, nu de toceală. Florin Colceag, „antrenorul de genii”
Citește pe Antena3.ro
Costul uniformei ar putea fi dedus din impozit
Ideea introducerii uniformei unice nu a avut la bază eliminarea discriminării, în cazul copiilor care provin din grupuri vulnerabile, ci o marcare a elevului, în afara școlii, conform explicațiilor date de ministrul Educației. “Prin regulamentul de organizare și funcționare a unităților școlare, există deja prevederea prin care semnele distinctive se pot decide de către fiecare unitate școlară. Nu putem uniformiza nimic. S-a făcut o dezbatere, iar din punctul meu de vedere, elevii trebuie să aibă un semn distinctiv în afara școlii și nu în interiorul școlii, când sunt în timpul programului. Ar fi o măsură pentru protecția lor. Părinții vor putea să asigure și aceste bunuri, prin deducerile personale, de 1600, respectiv 1200 de lei pe an, în funcție de venit”, a explicat, pentru Jurnalul Național, Liviu Pop, ministrul Educației.
Ministerul Educației spune că în niciun caz nu se va face o uniformizare ca în perioada comunismului, dar ține la ideea de a exista semne distinctive pentru elevi, mai ales în afara școlii, nu în interior.
