Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Reporterii Antena 1 îşi continuă aventura prin cele mai inaccesibile obiective turistice din România, cu Vulcanii Noroioşi din judeţul Buzău. Aceste formațiuni sunt de fapt rezultatul unei explozii de gaz acumulat la peste 3.000 de metri sub pământ, care trece prin pânza freatică încercând să iasă la suprafață şi amestecă astfel apa cu solul argilos.
Descrierea locului este foarte atractivă, dar când vine vorba despre drumul care duce turiştii acolo intervine marea problemă. Singurul drum care leagă Vulcanii Noroioşi de civilizaţie, DJ 102 F din Buzău, este un coşmar. Maşinile fac rând pe rând slalom printre gropile adânci şi pline cu apă. În 5-6 luni, orice maşină care străbate zilnic acest drum schimbă capete de bară, bielete, caseta, direcţia.
Şoferii din partea locului aproape că au învăţat gropile pe de rost şi mai apucă să le mai evite. Pentru un turist, însă, este imposibil. Mai ales când sunt mascate de bălţi. Din satul Pâclele până la Vulcanii Noroioşi sunt aproximativ opt kilometri. Drumul este, în teorie, unul de maxim 10 minute, dar, din păcate, lipsa asfatului face călătoria mult mai lungă.
Cei mai cunoscuţi vulcani sunt situaţi în comuna Berca, iar cei mai spectaculoşi, în satul Beciu. Dacă pe drumul până la Berca se mai poate circula, cel până la Beciu e ca o uliţă. O oră le-a luat reporterilor Antena 1 să ajungă la capăt. În lipsa indicatoarelor, s-au rătăcit de mai multe ori. La Vulcanii Noroioşi, însă, priveliştea merită tot efortul.
Erupţiile de gaze antrenează la suprafaţă nămol şi apă, iar peisajul pare unul selenar. Perfect pentru nişte fotografii de colecţie. Peisajul acesta este unic in Europa. Nu există însă nici un punct pe hartă care să-l arate, nici un indicator rutier care să îndrume turiştii până acolo. Singura soluţie sunt localnicii, care te ajută fără să stea pe gânduri. Acest lucru poate fi o problemă gravă pentru străinii care se lovesc de bariera lingvistică.
Misterele „pietrelor vii”
Citește pe Antena3.ro
Modul de formare a trovanţilor este similar perlelor. Doar că ei cresc direct din inima Pământului. De aceea li se mai spune şi „pietrele vii”. Iar în jurul lor s-au ţesut numeroase legende. Bătrânii locului te-ar îndemna să le atingi, ca să te vindeci de orice supărare. De ele se bucură, din păcate, prea puţini turişti. Pentru a ajunge la trovanții din Ulmet, rişti să te răstorni cu maşina în orice moment.
Reporterii Antenei au mers prin Buzău, pe drumul spre Brașov, până la Măgura. De acolo, un indicator i-a ghidat spre Bozioru. 45 de kilometri acoperiţi în aproape 3 ore, din cauza drumurilor. Ce spun autorităţile despre această situaţie?
La Consiliul Judeţean Buzău, reporterii au avut parte de o surpriză de proporţii. Preşedintele Petre Emanoil părea neinteresat de situaţia „pietrelor vii”. „Din păcate, nu m-au impresionat obiectivele turistice”, a spus el relaxat. Asta ar explica şi de ce nu există niciun plan pentru repararea drumurilor care duc spre vulcani şi trovanţi, deşi turismul ar putea salva această zonă.
Colecţia de chihlimbar de la Colţi
Colecţia de chihlimbar de la Colţi este unică în lume. Conţine exponate vechi de 60 de milioane de ani. Iar la muzeul Judeţean din Buzău se află cea mai mare pepită de chihlimbar din lume. Cântăreşte 3 kilograme şi 450 de grame, iar în acest moment este ţinută într-un subsol, pentru că nu există o sală unde să fie expusă. Aşa că vizitatorii se mulţumesc cu o poză a minunii de la Colţi. Vin până acolo ca să facă poze la poză. În anonimat total sunt şi aşezările de piatră din zona Aluniş-Bozioru. Acestea datează de acum 800-900 de ani şi au fost sculptate în piatră de călugării vremii. Lângă ele este una dintre cele mai vechi biserici din țară noastră.
Autoritățile ar trebui să facă câteva semnalizări vizibile care să descrie obiectivul, dar nu s-au obosit.
La muzeul Judeţean din Buzău se află şi un set de bijuterii din chihlimbar care i-a aparţinut Elenei Ceauşescu.
12.000 de oameni sunt înregistraţi ca asistaţi social, în Buzău. Autorităţile locale spun că din această cauză nu au bani să investească în turism.
