AUR vrea spitalizare la cort în zonele defavorizate

de Monica Cosac | 09 Iul 2024 • 06:20

După ce, în campania electorală, au umblat cu o caravană medicală în care promiteau că vor face și operații de cataractă pacienților cu probleme de vedere, parlamentarii AUR vor acum să ducă spitale mobile, ce includ și corturi cu paturi, în zonele defavorizate din țară, potrivit unui proiect de lege pus recent în dezbatere la Parlament. Aceștia propun, de asemenea, să li se deconteze transportul pacienților care locuiesc în mediul rural și sunt nevoiți să meargă la oraș pentru o intervenție chirurgicală.

Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, pusă recent pe masa senatorilor, este inițiată de senatorul AUR Claudiu Târziu, susținută de alți 33 de parlamentari din aceeași formațiune politică și vizează modificarea domeniului „Asistența medicală mobilă, scopul fiind sporirea accesibilității serviciilor de asistență medicală generală, primară și de specialitate în zonele defavorizate din țară, în care se află populație vulnerabilă”.

Cu toate că statul, prin structurile sale, are obligația de a asigura sănătatea publică și de a crea cetățenilor toate condițiile de acces la servicii medicale la cele mai înalte standarde de calitate, România are cea mai ridicată rată a mortalității evitabile, unul dintre motive fiind deficiențele asistenței medicale, în special în mediul rural, susțin inițiatorii.

„La fel ca și în celelalte domenii de muncă și viață, și în planul posibilităților de acces la serviciile medicale, satul românesc apare tot mai puternic «decuplat» de la realitățile și oportunitățile secolului al XXI-lea, respectiv de la cerințele unei integrări reușite în spațiul european dezvoltat. Consecința acestei decuplări de la serviciile medicale elementare este o morbiditate crescută și, mai ales, o mortalitate mult mai mare decât în urban”, spun parlamentarii AUR, în expunerea de motive.

România are o populație rurală de peste 9.027.000 de locuitori, domiciliată în 2.861 de comune, respectiv în 9.626 de sate componente ale comunelor, alte 470 de sate aparținând de orașe/municipii.

Pe lângă îmbătrânirea accentuată a populației rurale, prin comparație cu orășenii, sătenii apelează mai rar la medici și la serviciile medicale, iar explicația acestui comportament rezidă atât din faptul că nu dispun de aceste facilități în satul sau în comuna lor și nu au nici mijloace financiare pentru a apela la medicii de la oraș, cât și din educația sanitară și generală precară.

Conform documentului, în mediul rural, în fiecare an, mor mai mulți oameni decât se nasc: „137.446 de decese și 92.793 de născuți vii; sporul natural este de -44.653. Acest aspect ne arată precaritatea asistenței medicale de la sate”.

Cel puțin 3 cabinete medicale și paturi pentru internări de zi

Concret, proiectul prevede că la serviciile de asistență medicală mobilă să aibă prioritate și vârstnicii, nu doar femeile gravide și copiii, cum prevede legea în prezent.

Mai mult, documentul stipulează că, pe lângă actualele cabinete medicale mobile, unități medicale mobile și caravane medicale, să poată fi înființate și spitale mobile, care aibă mai multe cabinete medicale și să facă și internări de zi.

Conform proiectului de act normativ, spitalul mobil este „structura medicală mobilă, care cuprinde trei sau mai multe cabinete medicale mobile, cu anumite facilități, organizate pe un autovehicul special amenajat cu dotări corespunzătoare asigurării serviciilor de îngrijiri medicale generale și de specialitate în regim de spitalizare de zi și corturi cu un număr potrivit de paturi”.

20.000.000 de lei pentru 5 spitale mobile

Bugetul necesar pentru achiziționarea a 5 spitale mobile este estimat la circa 20.000.000 lei, iar că sursă de finanțare inițiatorii spun că pot fi utilizate fonduri europene nerambursabile din cadrul Programului Sănătate 2021 -2027. „Unitate medicală mobilă: analize medicale de laborator + oftalmologie + EKG + ecograf + stomatologie: 4.000.000 lei. 5 unități medicale mobile: 5 x 4.000.000 lei = 20.000.000 lei”, se arată în expunerea de motive.

Mai mult, parlamentarii AUR propun că, la indicația medicului specialist, „persoanelor vârstnice aflate în situație de vulnerabilitate socială, care necesită o intervenție chirurgicală prescrisă ca urmare a unui consult medical realizat într-un cabinet medical mobil/ unitate medicală mobilă/spital mobil, li se asigură decontarea transportului intrajudețean sau interjudețean, pentru deplasarea la spital, în vederea realizării intervențiilor chirurgicale recomandate”.

Inițiatorii consideră că, pe termen scurt, măsurile propuse vor crea premisele „pentru o mai bună adaptare a sistemului național de asistență medicală primară, ambulatorie de specialitate și mobilă la nevoile populației din zone cu acoperire deficitară a serviciilor de sănătate”, precum și organizarea serviciilor de asistență medicală mobilă „în conformitate cu normele și standardele europene în vigoare”, iar pe termen lung la scăderea ratei mortalității și morbidității generale evitabile în zonele cu acoperire deficitară a serviciilor de sănătate.

Deși în mediul rural trăiește 46% din populația țării, doar 22,8% din unitățile sanitare sunt amplasate în sate. În ultimii 10 ani, numărul unităților sanitare din mediul rural a scăzut treptat.

53% dintre localitățile din România nu au niciun medic de familie sau au medici de familie insuficienți, potrivit unui studiu realizat de Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie, în 2019.