Lumea se află în mijlocul unei crize de sănătate publică provocată de rezistența la antibiotice, care contribuie la moartea a circa 5 milioane de oameni, în fiecare an. Chiar în această săptămână, mai exact pe 26 septembrie, Organizația Națiunilor Unite (ONU) găzduiește, la New York, cea de-a doua reuniune la nivel înalt privind rezistența la antimicrobiene (RAM), la 8 ani de la prima reuniune de acest fel.
„Rezistența la antimicrobiene amenință un secol de progres medical și ne-ar putea întoarce la era pre-antibiotică, unde infecțiile care pot fi tratate astăzi ar putea deveni o condamnare la moarte”, a declarat, zilele trecute, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, care va vorbi la întâlnirea privind RAM. „Aceasta este o amenințare pentru toate țările la toate nivelurile de venit, motiv pentru care este nevoie urgentă de un răspuns global puternic, accelerat și bine coordonat”, a subliniat șeful OMS.
O amenințare uriașă, trecută cu vederea
Dar superbacteriile rezistente la medicamente nu sunt singurii agenți patogeni de care trebuie să ne îngrijorăm, spun câțiva cercetători, potrivit cărora infecțiile fungice evoluează, de asemenea, dincolo de capacitățile medicale actuale și necesită o intervenție urgentă.
Avertismentul vine de la biologul molecular Norman van Rhijn de la Universitatea din Manchester din Marea Britanie și echipa sa internațională de oameni de știință.
Aceștia și-au exprimat îngrijorarea că problema agenților patogeni fungici și a rezistenței antifungice este trecută cu vederea în discuțiile globale și susțin că acest fenomen în creștere ar trebui să fie o parte centrală a dezbaterii privind rezistența la antimicrobiene.
Infecțiile fungice, scriu ei într-un articol publicat în prestigioasa revistă The Lancet, sunt lăsate în afara prea multor inițiative de combatere a rezistenței antimicrobiene.
„Clinicienii, laboratoarele de diagnostic, comunitatea de cercetare și industria farmaceutică și de diagnostic trebuie să privească dincolo de bacterii și să includă ciupercile. Concentrarea disproporționată asupra bacteriilor este îngrijorătoare, deoarece multe probleme de rezistență la medicamente din ultimele decenii au fost rezultatul bolilor fungice invazive, care sunt în mare parte subrecunoscute de comunitate și guverne deopotrivă”, scriu van Rhijn și colegii săi, care provin din instituții din Olanda, Austria, Australia, Spania, Marea Britanie, Brazilia, SUA, India și China.
În prezent, anumite infecții fungice agresive afectează 6,5 milioane de oameni anual și sunt responsabile pentru 3,8 milioane de decese în fiecare an. Fără acțiuni imediate, aceste infecții ar putea deveni și mai letale, avertizează specialiștii.
Probleme mari și la diagnostic, și la tratament
În 2022, OMS a publicat Lista agenților patogeni prioritari fungici (FPPL), „primul efort global de prioritizare sistematică a agenților patogeni fungici”.
Printre agenții patogeni considerați cei mai periculoși pentru sănătatea umană se numără: Aspergillus fumigatus, care provine din mucegai și infectează sistemul respirator; Nakaseomyces glabratus, care poate infecta tractul urogenital sau fluxul sanguin; Trichophyton indotineae, care poate infecta pielea, părul și unghiile, dar și două tipuri de Candida (parapsilosis și auris - cea de-a doua fiind rezistentă la mai multe medicamente).
„Diagnosticarea infecțiilor fungice este adesea întârziată sau dificilă, ceea ce crește utilizarea inadecvată a tratamentului antimicrobian și riscul apariției rezistenței”, spun specialiștii. Pe de o parte, sunt prea puține teste specifice disponibile, iar pe de altă parte „testarea susceptibilității antifungice este complexă și inaccesibilă pentru majoritatea laboratoarelor de diagnostic, deoarece necesită pregătire de specialitate”.
Mai mult, „pentru a trata infecțiile fungice profunde sau invazive, sunt disponibile doar patru clase antifungice sistemice, iar rezistența este acum regula, mai degrabă decât excepția pentru acele clase disponibile în prezent”, avertizează experții.
Cercetarea, sabotată de chimicalele folosite în agricultură
Dezvoltarea de medicamentelor antifungice este îngreunată atât din cauza asemănărilor dintre celulele fungice și cele umane, cât și de industria agrochimică.
În comparație cu bacteriile sau virusurile, ciupercile sunt organisme mai complicate și, deoarece au celule, sunt cele mai asemănătoare cu animalele în structura lor. Acest lucru face mai greu și mai costisitor pentru oamenii de știință să dezvolte medicamente care ucid celulele ciupercilor fără a deteriora alte celule importante din organismul uman.
„Căutarea de compuși care inhibă selectiv ciupercile cu toxicitate minimă pentru pacient este laborioasă și necesită resurse financiare substanțiale. În ciuda acestei complicații, mai mulți agenți noi promițători, inclusiv clase complet noi de molecule, au intrat în studii clinice în ultimul deceniu. Dar chiar înainte de a ajunge pe piață după ani de dezvoltare și studii clinice, fungicidele cu moduri de acțiune similare sunt dezvoltate de industria agrochimică, rezultând rezistență încrucișată pentru agenții patogeni prioritari critici, cum ar fi A fumigatus. Ne-am întors de unde am început”, au explicat specialiștii, în The Lancet.