Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Bolile cardiovasculare reprezintă, în prezent, principala cauză de deces în Uniunea Europeană, iar factorii de mediu - cum ar fi poluarea aerului, temperaturile extreme, poluarea fonică și expunerea la substanțe toxice precum metalele grele și chimicalele care perturbă sistemul endocrin - au fost asociați cu aproximativ una din cinci vieți pierdute din pricina afecțiunilor cardiace, arată un raport recent al Agenției Europene de Mediu (AEM). Conform documentului, reducerea zgomotului, eliminarea treptată a substanțelor cardiotoxice și îmbunătățirea calității aerului sunt măsuri care pot proteja milioane de europeni de bolile de inimă.
Bolile cardiovasculare afectează foarte multe vieți în Europa, fiind cea mai frecventă cauză de deces în UE. Mai exact, peste 1,7 milioane de persoane au murit din cauza lor în 2022, reprezentând o treime din totalul deceselor din blocul comunitar în acel an, conform Eurostat. În plus, peste 6 milioane de cazuri noi de boli cardiovasculare sunt diagnosticate în fiecare an, costând Europa aproximativ 282 de miliarde de euro, arată raportul AEM „Prevenirea bolilor cardiovasculare printr-un mediu sănătos”, publicat la începutul acestei săptămâni.
Cauzele acestor afecțiuni sunt complexe și, dacă unii factori de risc cardiovascular, cum ar fi genetica și vârsta înaintată, nu pot fi modificați, alții, cum sunt cei comportamentali și de mediu, sunt modificabili prin intervenții și politici specifice. Documentul prezintă cei mai importanți factori de risc de mediu pentru bolile cardiovasculare în UE și impactul acestora.
Se estimează că factorii-cheie de mediu (poluarea aerului, temperaturile extreme și substanțele chimice) au fost responsabili pentru cel puțin 18% din cele peste 1,7 milioane de persoane care au murit din cauza bolilor cardiovasculare în Europa, în 2022. Ceea ce înseamnă peste 300.000 de vieți pierdute, într-un singur an. Mai mult, această povară este distribuită inegal în UE, se subliniază în raport, iar cifrele sunt subestimate, deoarece „nu includ expunerea la zgomotul ambiental și la multe substanțe chimice cardiotoxice”.
Un milion de ani de viață pierduți, anual, din cauza poluării aerului
Poluarea aerului cauzează aproximativ 8% din decesele cardiovasculare din UE. Conform raportului AEM, „doar PM 2,5 cauzează peste 130.000 de decese prin cardiopatie ischemică (BII) și accident vascular cerebral în fiecare an (...). De asemenea, duce la peste un milion de ani de viață pierduți anual”.
„Pulberile fine în suspensie (PM 2,5 ), dioxidul de azot (NO₂) și ozonul (O₃) sunt cei trei poluanți-cheie legați de bolile cardiovasculare în Europa. Expunerea pe termen lung la acești poluanți contribuie semnificativ la mortalitatea prematură și la afecțiunile cardiovasculare cronice, inclusiv atacurile de cord, accidentele vasculare cerebrale și insuficiența cardiacă. În plus, poluarea aerului este distribuită inegal; de exemplu, nivelurile de PM 2,5 sunt constant mai mari în regiunile mai sărace ale UE”, transmite agenția europeană.
Fumatul pasiv este o formă de poluare a aerului care conține aproximativ 7.000 de substanțe chimice, multe dintre ele crescând riscul de AVC și boli coronariene și provocând aproximativ 2% dintre decesele cardiovasculare din Europa. Acest impact s-ar putea adăuga la povara generală, deoarece fumatul pasiv reprezintă o expunere la riscurile de mediu.
Poluarea fonică provenită din transport
Expunerea pe termen lung la zgomotul generat de transporturi (provenit din traficul rutier, feroviar și aerian) în Europa este asociată cu decese de origine cardiovasculară și cu noi cazuri de boli cardiace în fiecare an.
„Zgomotul declanșează răspunsuri la stres și perturbă somnul, contribuind la inflamația sistemică. În timp, aceste efecte cresc riscul de a dezvolta o serie de afecțiuni, în special boli cardiovasculare, cum ar fi cardiopatia ischemică, accidentul vascular cerebral și insuficiența cardiacă”, se arată în raport.
Se estimează că aproximativ 66.000 de decese premature în UE sunt atribuibile, anual, expunerii la zgomotul provenit din transporturi, circa o treime dintre acestea fiind cauzate de boli cardiovasculare. În plus, aproximativ 50.000 de cazuri noi de boli de inimă sunt legate de zgomotul transporturilor, reprezentând aproximativ 0,7% din toate cazurile de boli cardiovasculare din Europa.
Expunerea la chimicale, „subestimată semnificativ”
Expunerea la substanțe chimice toxice, inclusiv la locul de muncă, crește, de asemenea, riscul de a dezvolta boli cardiovasculare.
„Metalele grele precum arsenicul, cuprul, cadmiul, mercurul și în special plumbul sunt legate de bolile cardiovasculare, chiar și la niveluri foarte scăzute de expunere, dacă expunerea este prelungită pe o perioadă mai lungă de timp (...). Printre boli se numără cardiopatia ischemică, accidentul vascular cerebral și fibrilația atrială - o modificare a ritmului cardiac care crește riscul de boli cardiovasculare grave. Plumbul singur este responsabil pentru aproximativ 2% până la 4% din decesele cardiovasculare din UE (...). Benzenul și hidrocarburile aromatice policiclice (HAP), poluanți atmosferici comuni, sunt, de asemenea, asociate cu riscuri crescute de infarct miocardic și hipertensiune arterială. Acest lucru este valabil în special la locurile de muncă cu niveluri ridicate de expunere”, atrage atenția AEM.
Tot mai multe dovezi leagă expunerea la substanțe chimice care perturbă sistemul endocrin de efectele nocive asupra sistemului cardiovascular: „Se estimează că un singur ftalat (DEHP), un perturbator endocrin cunoscut, a cauzat peste 27.000 de decese cardiovasculare în Europa în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani (...). Dovezile emergente leagă «substanțele chimice permanente», cum ar fi substanțele perfluoralchilice și polifluoralchilice (PFAS), dintre care unele se acumulează din ce în ce mai mult în mediu și la oameni, de riscurile cardiovasculare”.
Raportul precizează că, deși pentru unii dintre acești poluanți se fac controale în baza unei directivei-cadru privind apa, „nu avem o imagine completă a modului în care substanțele chimice toxice afectează bolile cardiovasculare”, având în vedere că studiile epidemiologice acoperă doar o mică parte din substanțele chimice din mediu. Ceea ce înseamnă că modul în care expunerea la substanțe chimice afectează sistemul cardiovascular este „subestimat semnificativ”.
2025, anul cu cele mai grave incendii de vegetație înregistrate în Europa
Europa se confruntă și cu „evenimente climatice extreme fără precedent și în creștere”, care pot cauza sau exacerba bolile cardiovasculare.
„De exemplu, pacienții cu afecțiuni cardiovasculare sunt deosebit de vulnerabili la căldură, cu o creștere de 16% a riscului de spitalizare în zilele cu valuri de căldură (...). Se estimează că 95% dintre decesele asociate cu fenomenele meteorologice și climatice extreme înregistrate în Europa între 1980 și 2023 au fost legate de valuri de căldură”, conform documentului publicat de agenția europeană.
Totodată, de la începutul acestui an, au fost detectate 1.868 de incendii, care au ars peste un milion de hectare, făcând din 2025 cel mai grav an înregistrat vreodată în Europa din punct de vedere al incendiilor de vegetație.
„Fumul incendiilor de vegetație crește riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral, în special la vârstnici și la cei cu afecțiuni preexistente (...). Fumul și sarcinile solicitante din punct de vedere fizic legate de combaterea incendiilor de vegetație cresc, de asemenea, riscurile cardiovasculare pentru pompieri”, se precizează în raport.
Frigul rămâne, de asemenea, un risc substanțial pentru sănătatea cardiovasculară, deoarece temperaturile scăzute îngustează vasele de sânge, crescând tensiunea arterială și forțând inima să muncească mai mult. Acest lucru poate face, de asemenea, sângele mai vâscos, crescând riscul de cheaguri, AVC sau infarct miocardic.
„Aproape 7% din decesele cardiovasculare sunt atribuibile temperaturilor scăzute, un efect mult mai puternic decât cel al căldurii (...) și agravat de sărăcia energetică”, arată AEM, precizând că, în 2023, aproximativ unul din zece europeni (9,3% din populația UE și 16,2% dintre gospodăriile cu venituri mici) nu și-a putut menține locuința suficient de caldă.
Cum pot fi reduse riscurile
Factorii de risc cardiovascular din mediul înconjurător pot fi reduși și mai mult decât până acum prin politici și intervenții de care să beneficieze simultan grupuri mari de populație. Printre soluțiile oferite de AEM, se numără:
-
Reducerea zgomotului din transport prin acțiuni de reglementare mai puternice, o planificare urbană îmbunătățită și o mai mare conștientizare a impactului său asupra sănătății.
-
Aplicarea reglementărilor chimice, accelerarea eliminării treptate a substanțelor cardiotoxice și promovarea unor alternative mai sigure la acestea.
-
Pregătirea sistemelor de sănătate pentru impactul climatic asupra sănătății cardiovasculare prin sisteme de avertizare timpurie, campanii de sănătate publică și sprijin specific pentru grupurile vulnerabile (de exemplu, în cadrul planurilor de acțiune pentru sănătate în contextul căldurii).
-
Facilitarea implicării forței de muncă din domeniul sănătății prin creșterea disponibilității informațiilor de mediu în programele de studii medicale și de asistență medicală.
-
Creșterea gradului de conștientizare și educare a publicului cu privire la riscurile cardiovasculare generate de factorii de stres din mediu și promovarea schimbărilor stilului de viață.
-
Introducerea unor soluții bazate pe natură: „Verdeața urbană, parcurile, coridoarele verzi și spațiile albastre reduc riscul cardiovascular prin îmbunătățirea calității aerului, reducerea poluării fonice și încurajarea activității fizice”.
Citește pe Antena3.ro
