Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Din cauza leziunilor hepatice severe, unul din 10 copii au fost supuși unui transplant de ficat, iar unul dintre ei a murit. Potrivit OMS, cel puțin un caz a fost înregistrat în România până la data de 21 aprilie, însă, până ieri, Ministerul Sănătății nu a dat nicio informare în acest sens și nici nu a făcut vreo recomandare pentru părinți.
Dacă până acum o săptămână doar 5 state anunțaseră cazuri de hepatită acută severă cu origine necunoscută, în doar câteva zile, numărul acestora a ajuns la 12. Este vorba despre confirmarea a 169 de cazuri de hepatită acută cu cauze necunoscute, la copii cu vârste cuprinse între o lună și 16 ani. Dintre cei depistați cu această boală, cel puțin un copil a murit și alți 17 au avut nevoie de transplant hepatic, a anunțat OMS, fără a preciza din ce țară este copilul care și-a pierdut viața.
„Nu este clar, încă, dacă a existat o creștere a cazurilor de hepatită sau o creștere a gradului de conștientizare a cazurilor de hepatită care apar în ritmul așteptat, dar nu sunt detectate”, a transmis OMS, în weekend.
„Până la 21 aprilie 2022, au fost raportate cel puțin 169 de cazuri de hepatită acută de origine necunoscută din 11 țări din regiunea europeană a OMS și dintr-o țară din regiunea americană a OMS. Au fost raportate cazuri în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (Regatul Unit) (114), Spania (13), Israel (12), Statele Unite ale Americii (9), Danemarca (6), Irlanda (5), Țările de Jos (4), Italia (4), Norvegia (2), Franța (2), România (1) și Belgia (1)”.
Care sunt posibilele cauze?
Mulți copii au avut simptome gastrointestinale (dureri abdominale, diaree și vărsături) și niveluri crescute de enzime hepatice.
Deși infecția cu adenovirus este o ipoteză, aceasta „nu explică pe deplin severitatea tabloului clinic”, așa că, probabil, există cel puțin o altă cauză subiacentă.
În prezent sunt în desfășurare investigații pentru a determina cauza, iar printre ipotezele propuse de OMS se regăsesc:
• fragilitate mai mare a copiilor pentru că adenovirusul a circulat puțin în timpul pandemiei Covid-19
• potențiala apariție a unui nou adenovirus
• coinfecție adenovirus / SARS-CoV-2
Din cei 169 de copii, 74 au fost pozitivi pentru adenovirus, 20 au fost pozitivi la SARS-CoV-2, iar 19 copii au fost coinfectați cu adenovirus/SARS-CoV-2.
Efectele secundare ale vaccinurilor Covid sunt excluse, deoarece „marea majoritate a copiilor afectați” nu fuseseră vaccinați.
Pe baza informațiilor disponibile în prezent, OMS nu recomandă nicio restricție privind călătoriile și/sau schimburile comerciale cu Regatul Unit sau cu orice altă țară în care sunt identificate cazuri.
CDC recomandă testarea pentru adenovirus
Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) din SUA a emis, la finalul săptămânii trecute, o alertă de sănătate pentru furnizorii de servicii medicale și autoritățile de sănătate publică, solicitând tuturor medicilor să raporteze orice caz suspect de hepatită de origine necunoscută către direcțiile lor de sănătate locale și de stat.
Autoritatea americană a anunțat că, în colaborare cu Departamentul de Sănătate Publică din Alabama, investighează în prezent „nouă cazuri de hepatită de origine necunoscută la copii cu vârste cuprinse între 1 și 6 ani, toți fiind anterior sănătoși”. Niciunul dintre acești copii nu a fost la spital din cauza unei infecții actuale cu SARS-CoV-2.
Unii dintre copiii cu leziuni hepatice semnificative (inclusiv cu insuficiență hepatică acută) au fost testați pozitiv pentru adenovirus. „Testele de laborator au identificat că unii dintre acești copii aveau adenovirus de tip 41, care cauzează mai frecvent gastroenterită acută pediatrică”, a transmis CDC, cu precizarea că „nu s-a găsit nicio legătură epidemiologică cunoscută sau expuneri comune în rândul acestor copii”. Pe de altă parte, adenovirusul a fost confirmat în mai multe dintre cazurile depistate în Europa, însă nu în toate.
CDC a recomandat medicilor să testeze pentru adenovirus copiii cu hepatită atunci când cauza este necunoscută, adăugând că testarea sângelui cu totul - nu doar a plasmei sanguine - poate da rezultate mai bune.
Adenovirusurile se transmit de la o persoană la alta și cel mai frecvent provoacă boli respiratorii, dar în funcție de tip, pot provoca și alte boli, cum ar fi gastroenterita (inflamația stomacului sau a intestinelor), conjunctivita și cistita (infecția vezicii urinare), potrivit specialiștilor americani. Adenovirusul de tip 41 se prezintă de obicei cu simptome ca: diaree, vărsături și febră, adesea însoțite de simptome respiratorii.
„Deși au existat cazuri de hepatită la copiii imunocompromiși cu infecție cu adenovirus, adenovirusul de tip 41 nu este cunoscut ca fiind o cauză a hepatitei la copiii sănătoși”, au subliniat reprezentanții CDC.
CDC le-a recomandat părinților și îngrijitorilor să respecte calendarul de vaccinare al copiilor, să cunoască simptomele de hepatită acută gravă, pentru a reacționa rapid, și „să ia aceleași măsuri preventive zilnice pe care le recomandăm tuturor”: spălarea frecventă a mâinilor, evitarea persoanelor bolnave, acoperirea gurii/nasului la tuse și strănut și evitarea atingerii ochilor, nasului sau gurii.
