Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deşi experienţa de secretar de stat şi şef de cabinet la Ministerul Sănătăţii nu l-a ajutat pe Florian Bodog să facă mare lucru din fotoliul de ministru al Sănătăţii, medicii şi pacienţii îşi pun mari speranţe în noul ministru, Sorina Pintea. Chiar dacă nu este medic, Pintea cunoaşte foarte bine sistemul medical „din interior” şi, spun medicii, a reuşit să facă la Spitalul Județean din Baia Mare ceea ce alţi şefi de spitale din ţară nu au reuşit. Atât medicii, cât şi pacienţii consideră că aceasta „poate să rezolve nişte probleme cronice ale sistemului”, cu o condiţie: „să fie lăsată”. Sunt, însă, şi reprezentanţi ai organizaţiilor de pacienţi sceptici, care nu mai au “nicio aşteptare de la guvernaţi”.
Dr. Bogdan Tănase, preşedintele Alianţei Medicilor, spune că numele Sorinei Pintea a mai fost vehiculat pentru portofoliul de la Sănătate şi, la momentul respectiv, a considerat că ar fi fost cea mai bună opţiune ţinând cont de CV.
„Este cotată ca un profesionist şi ca un om care a făcut o treabă foarte bună la spitalul pe care-l conduce. A rezolvat pentru medicii de acolo problema financiară şi problema atragerii medicilor să lucreze într-un spital judeţean. Cunoaşte realităţile sistemului, din interior, şi poate - având această optică - să rezolve nişte probleme cronice ale sistemului. Să sperăm că va fi şi lăsată să pună în aplicare nişte soluţii pe care sunt convins că le are”, a declarat, pentru Jurnalul, dr. Tănase. În privinţa problemelor cronice ale sistemului medical autohton, medicul consideră că toate pornesc de la două bube mari: “subfinanţarea, care este dublată de o proastă gospodărire a resurselor”.
“Pe lângă faptul că sunt puţini bani băgaţi în sănătate - România este o ţară care investeşte foarte puţin în Sănătate şi plăteşte foarte prost pe caz rezolvat - sunt şi risipiţi aiurea în sistem. Iar asta este o foarte mare problemă pentru că, practic, dublează această subfinanţare a sistemului. Şi de aceea se ajunge în situaţii ridicole în care se investesc, de multe ori, mulţi bani în lucruri de care nu avem nevoie. Exemple sunt foarte multe. Vă dau unul: spital judeţean în care se investeşte într-un Computer Tomograf (CT) sau într-un RMN, se fac proiecte europene pentru a se achiziţiona aparatul în sine, dar nu se ia în calcul unde va fi instalat şi cine va lucra cu el şi cum vor fi angajaţi acei oameni. Practic, se ajunge în situaţia în care RMN-ul este cumpărat, stă în nişte cutii în curtea spitalului, dar nu se instalează fiindcă nu există radiologul care să lucreze cu el. Asta facem: ne rezumăm la a cumpăra. Dar nu există un proiect integrat de dezvoltare a unui program de imagistică pentru spitalele judeţene, care să cuprindă şi alte aspecte, pe lângă aceste aparate cumpărate”, a explicat dr. Bogdan Tănase.
Potrivit acestuia, în prezent toate spitalele din ţară se confruntă cu o lipsă acută a fondurilor, deoarece au fost crescute salariile medicilor, fără ca autorităţile să schimbe sistemul de finanţare a unităţilor medicale. Practic, bugetele spitalelor au rămas aceleaşi, iar cheltuielile cu salariile ajung şi la 80% din buget. “De unde au fost luaţi aceşti bani? Din banii pentru medicamente şi materiale sanitare”, spune medicul, subliniind că directorii a sute de spitale sunt prinşi în acest cerc vicios, din care nu pot ieşi. “Sorina Pintea a reuşit să iasă din acest cerc vicios, la spitalul pe care-l conduce”, a adăugat medicul.
Citește pe Antena3.ro
Medicii de familie, care spre finalul anului trecut au ieşit în stradă şi au ameninţat cu blocarea activităţii medicale primare, spun că îşi doresc un dialog real cu noul ministru, nu un dialog al surzilor, ca până acum.
„Pentru noi sperăm că această schimbare poate deveni benefică. Un ministru al Sănătății care cunoaște funcționarea fiecărui segment din sistemul de sănătate și înțelege mecanismul în ansamblu. Asistența medicală primară constituie bază funcționării oricărui sistem de sănătate. Acest principiu este fundamental și dacă dorim cu adevărat ca acest mecanism să funcționeze, e nevoie să investim aici. Un act medical competent înseamnă o bună finanțare a fiecărui segment din sistem, reguli clare, aplicarea protocoalelor și ghidurilor medicale, educație medicală prin campanii bine direcționate, învățământ medical de calitate. Strategia pentru sănătate deja adoptată pune foarte corect aceste date într-un plan bine structurat, care rămâne deocamdată doar un deziderat. Speranța noastră este să putem avea un dialog, în urmă căruia să putem vedea soluții și rezolvări concrete”, a spus, pentru Jurnalul, dr. Sandra Alexiu, vicepreședintele Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF).
Uși deschise la minister
Şi unii reprezentanţi ai pacienţilor spun că au „aşteptări mari” de la noul ministru, pe care îl consideră „un specialist”.
„Sper să fie lăsată facă și să fie sprijinită să facă management sanitar la nivel central și mai sper să se impună în cadrul Guvernului și al coaliției de guvernare ca Sănătatea să fie cu adevărat o prioritate națională. Statul nu se poate juca și nu trebuie să facă compromisuri cu viața și sănătatea oamenilor”, ne-a spus Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP). Pentru ca noul ministru al Sănătății să scoată sistemul medical din colaps, Barbu consideră că Sorina Pintea trebuie să aibă tot timpul ușa ministerului deschisă pentru manageri, „pentru organizații profesionale și pentru organizații patronale din sistemul de sănătate, precum și pentru organizațiile de pacienți”, deoarece are nevoie de feedback-ul și sprijinul acestora.
Mai mult, va trebui „să facă față rezistenței din interiorul sistemului de sănătate, unde sunt și mari interese, iar schimbarea mentalitaților este o mare problemă”, subliniază preşedintele ANPP.
Alţii nu sunt nici pe departe optimişti. Rozalina Lepădatu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA), sintetizează, de fapt, ceea ce foarte mulţi români, pacienţi sau nu spun pe forumuri şi reţelele de socializare: miniştrii sunt schimbaţi mult prea des ca să poată schimba ceva în bine, chiar dacă ar avea competenţa necesară.
„Am renunțat să am așteptări de la guvernanți şi, la cât de des se schimbă, mă îndoiesc că pot sau au timp să schimbe ceva în bine”, spune Rozalina Lepădatu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA).
Gărzile neplătite pentru rezidenţii din anii I şi II, obligarea rezidenţilor în anumite spitale de a efectua gărzi în altă specialitate decât cea de bază, curricula neadaptată la cea europeană şi şomerii cu mulţi ani de studiu pe care îi produce sistemul la finalizarea rezidenţiatului sunt doar câteva dintre problemele grave cu care se confruntă tinerii medicinişti, potrivit dr. Andrei Marin, preşedintele Societăţii Multidisciplinare a Medicilor Rezidenţi (SMMR).
„O problemă stringentă: rezidenţii care termină şi devin şomeri cu ani mulţi de studiu. Din păcate, este o discrepanţă foarte mare între cei care intra în rezidenţiat şi cei care găsesc, la final, posturi în spitale. UMF -ul produce mulţi studenţi, apoi ministerul scoate la concurs foarte multe locuri în rezidenţiat, dar posturile în spitale după terminarea rezidenţiatului sunt blocate sau în locuri total inaccesibile”, spune dr. Andrei Marin, preşedintele SMMR.
Ministrul propus pentru portofoliul Sănătăţii, Sorina Pintea, a primit aviz favorabil din partea comisiilor reunite de specialitate ale Parlamentului, cu 19 voturi „pentru”, 5 – „împotrivă” şi 3 abţineri. Sorina Pintea a studiat Economia la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (1984-1988), a ocupat funcţia de manager al Spitalului de Pneumoftiziologie Baia Mare (2009-2013), iar din 2013 este manager la Spitalul Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” Baia Mare. Deşi a câștigat un mandat de senator în 2016, în februarie 2017 a demisionat din Parlament, pentru a se întoarce la spitalul băimărean. Potrivit ultimei declarații de avere, depusă în iunie 2017, Sorina Pintea deține, împreună cu familia, trei terenuri intravilane în județul Maramureș, un apartament în Baia Mare și două autoturisme. În conturi, are aproape 100.000 de lei și circa 150.000 de euro.
