Asociaţia Ad Astra, a oamenilor de ştiinţă români, acuză, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Educaţiei, discriminarea cercetătorilor şi a cadrelor universitare din diaspora. În document se spune că specialiştii valoroşi, plecaţi în străinătate, nu pot ocupa poziţii didactice sau manageriale în universităţile din ţara de origine, din cauza restricţiilor legislative.
Ad Astra a identificat mai multe surse ale discriminării. Una ar fi dată de limitările impuse de anumite facultăţi, universităţi şi institute de cercetare, care împiedică participarea celor din diaspora la concursurile pentru posturile libere anunţate.
Bariera granturilor
Se dau drept exemplu condiţiile impuse de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), Comisia de Biologie-Chimie, pentru aplicanţii la posturile de conferenţiar şi director universitar. Practic, aceştia trebuie să fi obţinut minimum două granturi naţionale de cercetare sau unul naţional şi unul internaţional (grantul fiind finanțarea nerambursabilă acordată pentru îndeplinirea unui obiectiv anume). „Un cercetător din diaspora este exclus automat, prin prisma lipsei granturilor naţionale”, se spune în scrisoare.
Sfânta vechime
O altă sursă a discriminării ar fi HG 902/2018: cei care vor să se înscrie la examenul de promovare în cariera didactică, pentru diverse funcţii universitare, trebuie să îndeplinească anumite condiţii legate de vechimea în muncă, în cadrul instituţiei organizatoare a examenului respectiv. O altă HG, nr. 576/2016 privind aprobarea Metodologiei de concurs pentru ocuparea funcției de director general la institutele naționale de cercetare-dezvoltare, ar conţine prevederi care contravin Dreptului European.
Cei de la Ad Astra cer abrogarea ambelor acte normative menţionate.
Asociaţia Ad Astra îi solicită ministrului Educaţiei, Monica Anisie, să ia toate măsurile pentru încurajarea revenirii în ţară a cadrelor didactice şi de cercetare din străinătate.