CES: Decesele cauzate de căldură la muncă au crescut cu 42%, față de anul 2000

Schimbările climatice expun din ce în ce mai mult lucrătorii la stres termic profesional, decesele cauzate de căldură la locul de muncă crescând cu 42% în Uniunea Europeană, față de anul 2000, avertizează Confederația Europeană a Sindicatelor (CES), care solicită Comisiei Europene norme comune pentru protejarea sănătății lucrătorilor în timpul perioadelor caniculare. Stabilirea unor temperaturi maxime de lucru pentru diferite sectoare de activitate, evaluări obligatorii ale riscurilor termice pentru angajatori și dreptul angajaților de a absenta de la locul de muncă fără sancțiuni, în condiții de căldură extremă, se regăsesc printre măsurile cerute de sindicaliștii europeni.

Spania și Franța au raportat fiecare câte un deces legat de valul de căldură care a cuprins Europa la sfârșitul lunii iunie și începutul lui iulie, iar acestea se adaugă unor tragedii similare care au avut loc în verile anterioare în ambele țări, precum și în Italia și Grecia.

Noile tragedii termice „impun temperaturi maxime de lucru”, a transmis Confederația Europeană a Sindicatelor, avertizând că „UE a înregistrat o creștere de 42% a deceselor la locul de muncă legate de căldură din anul 2000, conform  cifrelor furnizate de Organizația Internațională a Muncii - cea mai rapidă creștere a deceselor legate de căldură la locul de muncă din orice parte a lumii”.

CES subliniază că „atunci când temperaturile depășesc 30°C, riscul de accidente de muncă crește cu 5 - 7%”, iar atunci când temperatura depășește 38°C, riscul este cu până la 15% mai mare.

23% dintre lucrătorii din UE sunt expuși la temperaturi ridicate cel puțin un sfert din timp, cu procente mai ridicate în construcții (38%) și în agricultură și industrie (36%).

Ce măsuri solicită confederația europeană 

„În ciuda riscului crescut, puține țări au legislație care să asigure siguranța lucrătorilor în timpul valurilor de căldură și prea puține colectează date despre decesele sau accidentele de muncă legate de căldură”, mai spune CES și solicită Comisiei Europene să adopte o directivă care să impună temperaturi maxime de lucru.

Printre acestea se numără: 

• temperaturi maxime de lucru obligatorii, ținând cont de condițiile de muncă specifice sectorului, cum ar fi natura și intensitatea muncii, activitățile în interior și în exterior;

• evaluări obligatorii ale riscurilor termice pentru angajatori, care să integreze indicatori avansați care iau în considerare, de exemplu, temperatura, umiditatea și umbra/expunerea la lumina soarelui și fluxul de aer;

• formare pentru angajatori, lucrători și supraveghetori privind recunoașterea simptomelor de stres termic și implementarea măsurilor de prim ajutor;

• dreptul la controale medicale periodice și specifice și la monitorizarea stării de sănătate, pentru a preveni subraportarea stresului termic și a altor boli legate de muncă. 

„Trebuie să evaluăm riscurile luând în considerare nu doar temperatura, ci și alte condiții care afectează umiditatea și, în special, cantitatea de umbră disponibilă, ventilația și expunerea la lumina soarelui”, spune Giulio Romani, secretar confederal al CES, citat de Euronews. 

„În al doilea rând, credem că ar trebui să existe dreptul la examene medicale, controale și inspecții periodice. Și, în sfârșit, dreptul de a lipsi de la locul de muncă fără măsuri disciplinare sau sancțiuni, în cazurile în care lucrătorul percepe că este pus în pericol de condițiile de căldură extremă”, a adăugat sindicalistul.

În prezent, sunt reguli naționale diferite

Conform confederației europene, unele state membre UE au stabilit deja praguri:

• Belgia: 29°C pentru munca fizică ușoară, 26°C pentru munca fizică moderat de grea, 22°C pentru munca fizică grea și 18°C pentru munca fizică foarte grea.

• Ungaria: 31°C pentru muncă sedentară și muncă fizică ușoară, 29°C pentru muncă fizică moderată și 27°C pentru muncă fizică grea.

• Letonia: temperatura maximă de lucru în interior este de 28°C.

• Spania: temperatura maximă de lucru pentru munca sedentară, cum ar fi munca de birou, este de 27°C, în timp ce pentru munca ușoară este de 25°C.

Cu toate acestea, aceste limite nu se aplică tuturor tipurilor de muncă și nici tuturor lucrătorilor sau spațiilor. 

În România, normele impun angajatorilor măsuri minimale ce trebuie luate în zilele cu temperaturi extreme: reducerea intensității şi ritmului activităţilor fizice; asigurarea ventilației la locurile de muncă; alternarea efortului dinamic cu cel static, precum și a perioadelor de lucru cu perioadele de repaus în locuri umbrite, cu curenţi de aer; asigurarea apei minerale adecvate, câte 2-4 litri/persoana/schimb; asigurarea echipamentului individual de protecţie; asigurarea de duşuri. 

Dacă angajatorii nu pot asigura aceste condiţii sau dacă temperaturile extreme se menţin cel puţin două zile consecutiv, trebuie redusă duratei zilei de lucru; eşalonată pe două perioade (până la ora 11.00 şi după ora 17.00) sau întrerupt lucrul în locurile în care acesta poate fi întrerupt. Prin temperaturi extreme se înţelege temperaturile exterioare ale aerului, care depăşesc +37°C sau, corelate cu condiţii de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest nivel. 

Cum ne poate afecta căldura extremă

Potrivit Observatorului European pentru Climă și Sănătate, aproape fiecare sector poate fi afectat, existând riscuri mai mari pentru lucrătorii în aer liber, personalul de primă intervenție și personalul medical, dar și pentru lucrătorii din interior, în special în industriile mari consumatoare de căldură sau solicitante din punct de vedere fizic. Vârsta, afecțiunile medicale preexistente și statutul socioeconomic pot afecta gravitatea problemelor de sănătate.

„Căldura extremă poate afecta concentrarea și poate provoca oboseală mentală, deshidratare, epuizare, agravarea bolilor cardiace, respiratorii și renale și, eventual, accident vascular cerebral, epuizare și sincopă, în cazul în care organismul nu își poate menține temperatura obișnuită (...). Expunerea prelungită la căldură poate duce la o judecată defectuoasă, la o vigilență redusă și la oboseală, crescând astfel riscul de accidente”, arată Observatorul.

Stresul termic reprezintă un risc semnificativ pentru lucrătorii în aer liber, în special atunci când aceștia desfășoară o activitate fizică intensă în expunerea directă la lumina soarelui și la căldură în sectoare precum agricultura, silvicultura, pescuitul, construcțiile, mineritul și exploatarea în carieră, transportul și aprovizionarea. Primele simptome ale stresului termic sunt amețelile, durerile de cap și crampele musculare. Ulterior, pot apărea la vărsături, pierderea conștienței și chiar moartea, dacă nu se iau măsuri.

Citește pe Antena3.ro

O ucraineancă dispărută în Italia a fost găsită în casa unui român. Tatiana a făcut o mărturie la care nimeni nu se aștepta