Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Este parte din Codul de procedură administrativă care ar fi trebuit să fie creat acum un secol, însă abia din 2023 ar putea deveni realitate, incluzând și cetățenia digitală. Dar mai sunt mulți pași de făcut până când primul român va putea avea cetățenie digitală, iar obligativitatea nu va exista. Doar cine va dori să beneficieze de acest nou sistem digital va obține cetățenia digitală.
În perioada interbelică, adică acum 100 de ani, s-a discutat prima oară despre necesitatea unui Cod de procedură administrativă, care nici până astăzi nu a devenit realitate. Actualul guvern a reluat ideea, după ce s-a mai încercat de câteva ori, fără succes, crearea acestui proiect, iar în 2023 am putea avea, pentru prima oară, acest sistem care face ordine în administrația publică. „Urmează să se adopte Codul de procedură administrativă, care e o reformă de profunzime, iar unul dintre elementele pe care le prevede proiectul se referă la cetățenie digitală. Este una dintre prioritățile Guvernului, fiind discutat încă din perioada interbelică. Acesta stabilește fluxurile de proceduri în administrația publică. De exemplu, în momentul în care se fac modificări instituționale, există o procedură care se stabilește, tocmai pentru a nu mai schimba oamenii din posturi, ci pentru a crește eficiența în instituțiile statului. Prin această procedură se stabilește ce se întâmplă cu lucrările care sunt în derulare, cu arhivele, cu relațiile juridice existente între diferite entități. Până acum, totul a fost la nivel de interpretare și de practică, de la caz la caz”, explică Victor Alistar, conferențiar universitar la Facultatea de Administrație Publică din cadrul SNSPA.
Accesul se va face ca la e-mail
Acest Cod de procedură administrativă introduce și cetățenia digitală, care înseamnă că toate datele unei persoane vor fi integrate într-un singur sistem, de unde se va putea accesa foarte ușor orice document, fără a se mai pierde timpul pe la ghișee și fără a mai încărca activitatea funcționarilor publici. „Fiecare cetățean va putea intra într-un cont unde are acces la toate datele, va putea descărca documentele în format PDF și le va putea trimite către instituții, iar cei care le verifică au la dispoziție posibilitatea de a scana un cod de bare. Cetățenia digitală îi va permite fiecărei persoane să poată folosi, exact ca la e-mail, „user name” și o parolă. Fiecare va putea să intre într-un sistem public în care să aibă zona de identitate asociată cu o variantă de criptare a unei semnături electronice. Acest lucru înseamnă că multe proceduri administrative se vor putea face de acasă, inclusiv în legătură cu ANAF. Asta nu înseamnă că se elimină variantele anterioare, pentru că sunt oameni care nu au abilități sau nu au tehnologia necesară pentru a putea beneficia de noul sistem. Autoritatea publică facilitează accesul cetățenilor la documente și reduce timpul de lucru al funcționarilor, dar și timpul pierdut de cetățeni. Peste 5-10 ani, prin acest sistem se va produce schimbarea la față a României. Instituțiile vor putea emite documente în mai puțin timp”, mai explică specialistul.
În paralel cu acest nou sistem, actele de identitate, inclusiv pașaportul și permisul de conducere, vor rămâne în format fizic. În schimb, pentru a depune dosarul pentru un concurs, cazierul fiscal se va putea descărca în format PDF și se va putea trimite online. Cei care vor avea cetățenie digitală nu vor mai fi nevoiți să meargă la ghișeu pentru fiecare document în parte. La fel se va putea proceda și dacă avem nevoie de cazier pentru școala de șoferi și pentru alte situații care nu vor mai necesita deplasarea la instituțiile statului și timpul de așteptare până la emiterea documentelor.
Citește pe Antena3.ro
Etapele implementării, după legiferare
Pașii care mai trebuie să fie făcuți până când acest lucru se va putea întâmpla realmente sunt mulți. 2023 este anul în care se speră că se va adopta Codul de procedură administrativă, dacă nu mai intervine ceva și de data aceasta, astfel încât să nu avem acest sistem nici la un secol după prima încercare de creare a lui. Abia apoi se vor face primii pași pentru implementarea digitalizării, dar și pentru acest lucru este nevoie de foarte multe proceduri, dezbateri, caiete de sarcini, licitații, drept pentru care ar putea interveni blocaje, iar astfel s-ar putea prelungi mai mulți ani implementarea efectivă a cetățeniei digitale. În niciun caz nu va fi posibilă de anul viitor.
„În primul rând, dacă actul normativ va fi adoptat și va intra în vigoare, are o perioadă de transpunere, de doi-trei ani. Există un termen de cel puțin 24 de luni pentru a se putea pregăti sistemele. Cerințele nu presupun mecanisme noi, construite de la zero, ci există foarte multe modele care trebuie să fie doar adoptate. Guvernul va stabili ce anume se integrează și cum se interconectează bazele de date. În al doilea rând, trebuie pregătită infrastructura publică pentru a implementa acest proiect. Dar în momentul în care există un cadru normativ stabilit, e mai ușor ca fiecare instituție să-și facă partea ei de implementare”, spune specialistul.
Unde ar putea exista blocaje
Întârzierile implementării ar putea fi legate de discuțiile între structurile publice cu privire la normele secundare și modalitățile concrete de aplicare și de etapele derulării contractelor de achiziții publice, dacă sunt contestații, așa cum s-a întâmplat și cu mari lucrări de infrastructură rutieră, în ultimii 20 de ani. Victor Alistar spune însă că în privința industriei IT și în special a serviciilor de software e posibil să nu fie dificultăți, mai ales pentru că e foarte posibil ca STS să preia proiectul, să devină integrator și să subcontracteze unele componente.
Teoretic, STS are cea mai mare experiență și cei mai buni specialiști în domeniul IT, însă au mai existat și probleme, precum sistemul electronic de depunere a documentelor pentru finanțarea proiectelor europene, MySMIS, creat de STS, la cererea Ministrului Fondurilor Europene din Guvernul Cioloș. Victor Alistar spune că nu specialiștii în softuri ar fi fost vinovați pentru disfuncționalitățile sistemului, ci persoanele care nu au știut ce să ceară de la programatori, deși coordonarea s-a făcut prin intermediul unei persoane desemnate din cadrul STS pentru a se ocupa de crearea acestui sistem.
Cu toate acestea STS rămâne structura cea mai competentă pentru a se ocupa cu interconectarea bazelor de date și pentru implementarea viitoarei cetățenii digitale.
Sistem de securizare și implicații penale
Securizarea bazelor de date este o altă problemă care îi sperie pe români, însă se va cere de la început un sistem foarte drastic de control al accesului la aceste documente ale persoanelor. Pe lângă faptul că vor fi sancționați penal cei care vor accesa fără permisiune bazele de date, vor exista și foarte multe filtre pentru controlul accesărilor, astfel încât să nu poată exista abuzuri. Doar persoana care va dori să aibă acces la propriile date și documente va putea folosi sistemul, pentru a rezolva mult mai repede unele probleme legate acum de proceduri birocratice complicate.
Cei care vor dori să obțină cetățenia digitală vor putea să-și scoată singuri cazierul sau alte documente de care este nevoie în anumite situații, fără a mai apela la instituțiile statului și fără a mai pierde timp. „Pentru fiecare cetățean este important să știe cum va funcționa acest sistem. Fiecare instituție are o bază de date pe care a construit-o cu firme diferite. De acum înainte, toate bazele de date vor fi construite pe sistem de interconectare și toate bazele de date existente se vor interconecta, inclusiv cartea funciară. Există și obligații stabilite pentru cei care au acces la datele personale ale cetățenilor, pentru a nu se permite accesul neautorizat. Accesarea neautorizată va fi considerată infracțiune”, explică specialistul. Funcționarii care interoghează baza de date a unui cetățean nu vor avea dreptul să acceseze orice fel de date personale, ci doar pe care de care au nevoie pentru o anumită lucrare.
Ține loc și de semnătura electronică
În relația cu Fiscul, deja există o variantă de lucru online, implementată în ultimii ani, însă va fi integrată în nou sistem. Codul de procedură administrativă ar trebui să rezolve și problemele din ultimii ani legate de interconectarea bazelor de date. „Declarațiile pentru ANAF se pot depune și acum electronic, dar ANAF nu e interconectat cu REVISAL și consumăm timpul funcționarilor statului și pe cel al cetățeanului, pentru a muta niște documente dintr-o parte în alta. Pentru unele documente va rămâne necesară semnătura olografă, dar va exista și posibilitatea de a avea semnătură digitală”, explică specialistul.
Acum avem un mecanism prin care unele documente nu se pot depune fără semnătură olografă, dar atunci când se va putea folosi semnătura electronică, documentele se vor putea depune și online. „Este încă în discuție introducerea semnăturii electronice în cetățenia digitală. Un model foarte bun este cel adoptat de Estonia: se creează aceste mecanisme credențiale cu sistem triplu de securizare, deci nu mai e nevoie de emiterea semnăturilor digitale decât acolo unde legea prevede necesitatea semnăturii, adică pentru contracte, declarații ale persoanelor juridice, prin persoana care are calitate de reprezentant. Pentru cetățeni e o chestiune facultativă. Nu este obligatoriu să se includă ca atare, decât dacă statul suportă cheltuielile, dar semnătura electronică va fi emisă tot de firmele care s-au ocupat și până acum de acest lucru. În schimb, credențialele îi vor ajuta pe cei care nu au nevoie de semnătură pe anumite documente”, mai spune Victor Alistar.
Idee
Cei care lucrează la acest cadru legislativ au eliminat din start posibilitatea ca statul să poată obliga vreun cetățean să accepte cetățenia digitală, dacă nu dorește. Opțiunea va fi valabilă doar pentru cei care vor cere trecerea la noua variantă digitală, cu baze de date integrate, iar securizarea datelor personale va fi foarte strictă, intrând în domeniul penal orice acțiune neautorizată, ca infracțiune.
Citat
Obligativitatea nu poate fi impusă, pentru că sunt oameni care nu au aceste abilități, iar obligativitatea înseamnă îngrădirea drepturilor. Este o facilitare, fără îngrădirea drepturilor, fără condiționare, fără forțare. Obligarea utilizării unui mecanism, prin încălcarea unui drept, e o încălcare a dreptului în sine.
Victor Alistar, SNSPA
